Scopul principal al postului religios este, fara indoiala, unul spiritual, dar aceasta perioada cu importante modificari alimentare poate aduce si beneficii semnificative sanatatii umane.

“Din punct de vedere nutritional, postul crestin-ortodox este o forma de vegetarianism, fiind restrictionat consumul de carne, lactate si oua, cu includerea, doar in anumite zile, a consumului de peste. In unele variante, mai stricte, ale postului crestin ortodox, este restrictionat si consumul de uleiuri vegetale, altele permitand consumul de fructe de mare. Postul Craciunului se remarca, din punct de vedere alimentar, si prin cresterea aportului de acizi grasi Omega-3, obtinuti din alimente precum pestele, nucile, semintele si uleiurile vegetale. Aceste modificari ale alimentatiei sunt considerate a fi responsabile pentru scaderea, la nivel seric, a nivelului colesterolului total si a LDL colesterolului, asa-numitul ‘colesterol rau’, responsabil pentru aparitia ateroscleroze”, a explicat nutritionistul Adina Rusu, potrivit Agerpres.

Ea spune ca postul religios ar putea contribui la reducerea riscului de boli cardiovasculare.

“Indicat ar fi ca si dupa finalizarea perioadei de post sa mentinem o alimentatie cat mai echilibrata, sa evitam sa consumam excesiv alimente de origine animala si, in special, pe cele foarte grase si sa mentinem crescuta ponderea alimentelor de origine vegetala din meniul nostru zilnic”, a mai precizeaza nutritionistul.

Ea a mai adaugat ca, pentru a obtine aceste beneficii asupra sanatatii, este important sa evitam sa consumam produse ultra procesate si sa alegem cu atentie dintre produsele speciale ‘de post’, multe dintre ele incadrandu-se perfect in categoria alimentelor ‘junk food’, avand valoare nutritionala mica, fiind bogate in grasimi nesanatoase, zahar si sare.

Dulciurile de post contin la fel de mult zahar si grasimi ca dulciurile obisnuite din comert, fara a aduce vitamine si minerale. De asemenea, indulcitorii vegani, precum melasa, siropul de artar sau cel de agave reprezinta tot zahar adaugat, care, consumat in cantitati crescute, contribuie la cresterea riscului de boli cardiovasculare si de obezitate.

“In cazul ‘laptelui’ vegetal, trebuie sa evitam produsele care au zahar adaugat, acestea fiind usor de identificat urmarind lista de ingrediente de pe eticheta. Branzeturile vegetale pot reprezenta o alegere nesanatoasa, cele mai multe dintre acestea fiind bogate in grasimi saturate. De asemenea, batoanele proteice vegane, precum si inlocuitoarele vegane de carne pot avea in compozitie atat grasimi nesanatoase, cat si zahar, in multe cazuri avand adaugata o proteina izolata din plante, fara ceilalti nutrienti care se gaseau in planta din care a fost extrasa proteina”, mai spune nutritionistul conform sursei citate.

Aceasta ne recomanda ca, in cazul in care optam pentru astfel de produse de post, sa citim etichetele nutritionale, sa invatam sa le alegem pe cele mai sarace in grasimi, zahar sau sare, si sa optam pentru alimente a caror lista de ingrediente incepe cu surse vegetale de proteine cum ar fi fasolea, lintea, nautul sau soia si nu doar cu extracte proteice din aceste plante.

Etichete: postul, benefici sanatate post, consum alimente post, alimentatie dupa post