Medic psihiatru: Dependenta, unul dintre mecanismele prin care mintea se adapteaza la stres

Dependenta reprezinta unul dintre mecanismele prin care mintea umana se adapteaza la stres, iar stresul nu se limiteaza doar la catastrofe naturale, accidente de masina sau pierderea unui loc de munca.

Dr. Catinca Patrascu, medic psihiatru in cadrul Institutului de Psihiatrie ‘Socola’ Iasi, spune ca stresul poate aparea si in contextul unui conflict subacut in cadrul unei relatii de cuplu, a unei constante senzatii de alienare in cadrul cercului profesional, a unei raportari inadecvate la propriile dorinte sau a unei relatii tensionate cu parintii si familia.

Din acest motiv, subliniaza medicul psihiatru, adictia se manifesta sub forme mai mult sau mai putin evidente, implicand diverse tipuri de substante si comportamente.

“Deoarece viata impune umplerea golurilor emotionale, deseori se apeleaza la substanta sau comportamentul care sunt cel mai la indemana. Drogul poate fi reprezentat de orice element care perturba echilibrul biochimic al creierului. Acesta poate include substante legale, social acceptate, reglementate si chiar promovate, cum ar fi bauturile alcoolice, tutunul sau chiar zaharul, sau poate presupune substante utilizate in scopuri medicale, pana la cele ilicite. Toate aceste elemente actioneaza ca mijloace prin care oamenii incearca sa isi imbunatateasca starea lor de bine”, a declarat medicul potrivit Agerpres.

Ea a prezentat care sunt efectele pe termen lung in ceea ce priveste doua droguri larg raspandite in Romania, unul ilegal – canabisul si unul legal – alcoolul.

“Conform Raportului national privind situatia drogurilor in Romania, realizat de Agentia Nationala Antidrog, citat ca cel mai utilizat drog ilicit este canabisul, o planta relativ raspandita in clima temperata, care a fost folosita de secole in scopuri ritualice si recreationale. Planta contine sute de substante, dintre care tetrahidrocanabinolul (THC) este principalul compus psihoactiv care se leaga de receptorii canabinoizi de la nivel neuronal, unde isi face efectul dupa ce este fumata sau ingerata. Mecanismul prin care THC-ul actioneaza este incomplet inteles, insa se stie ca dupa legarea de receptorii canabinoizi localizati pe neuronii GABAergici, care reprezinta aproape trei sferturi din creier, duce la eliberarea de glutamat si alti neurotransmitatori implicati in modularea functiilor cognitive si afective, precum acetilcolina, adenozina si serotonina. Efectele psihologice imediate sunt de relaxare, euforie, alterare a senzatiilor, de percepere distorsionata a timpului si de sporire a imaginatiei. Efectele negative pot fi aparitia anxietatii, panicii si paranoiei. Utilizarea acestui drog implica si efecte somatice, la nivelul intregului organism, precum inrosirea sclerelor, uscaciunea mucoaselor, reducerea temperaturii corpului, foamea, cefaleea, tremorul, greata si varsaturile”, mai precizeaza medicul psihiatru Catinca Patrascu.

Conform sursei citate, exista si dovezi ale efectelor negative ale utilizarii de canabis pe termen lung, cu amprenta pe plan psihologic, biologic, social si sistemic. Pe plan somatic, adauga dr. Catinca Patrascu, fumatul de canabis poate cauza probleme respiratorii, precum bronsita cronica si infectiile pulmonare, similar fumatului de tutun.

“Totodata, consumul acestui drog poate determina efecte adverse asupra sistemului cardiovascular prin cresterea frecventei cardiace si a tensiunii arteriale. Un alt rezultat al consumului pe termen lung de canabis este impactul asupra succesului academic si ocupational, mai ales in perioadele critice ale educatiei sau ale dezvoltarii carierei, deoarece canabisul poate afecta performantele cognitive, scazand motivatia si astfel influentand in mod negativ reusita scolara sau profesionala. In anumite situatii, consumul de canabis poate determina izolare sociala, deoarece persoanele pot acorda prioritate consumului de droguri in detrimentul activitatilor si relatiilor sociale”, afirma dr. Patrascu, citata de Agerpres.

Medicul psihiatru atrage totodata atentia ca exista si implicatii juridice si economice asociate consumului de canabis, deoarece utilizatorii pot aloca o parte semnificativa a veniturilor lor pentru procurarea acestui drog, care este ilegal in multe parti ale lumii.

Un alt drog cu o utilizare foarte raspandita in toate paturile sociale este alcoolul.

“Desi legal, accesibil, intens reglementat si, mai mult decat atat, promovat si romantizat in reclame si in media, alcoolul este o substanta toxica pentru organismul uman, ale carei beneficii sunt mult surclasate de efectele negative asupra sanatatii psihicului si corpului. Cu toate acestea, intelegerea motivelor pentru care este ales atat de des poate oferi o perspectiva asupra nevoilor psihologice si a caracteristicilor comportamentale si genetice ale societatii care il consuma. Alcoolul este o substanta inhibatoare a sistemului nervos central prin legarea de receptorii GABA (acid gamma-aminobutiric), principalul neurotransmitator inhibitor, producand sedare, inhibarea centrilor respiratorii si a celor care controleaza frecventa cardiaca”, mai spune dr. Catinca Patrascu.

Aceste efecte, mentioneaza psihiatrul, pot varia in functie de cantitatea de alcool consumata, toleranta unui individ si daca este consumat pe stomacul gol sau plin.

“Printre efectele imediate se numara starea de relaxare, euforie si dezinhibare sociala, schimbari ale dispozitiei in ambele sensuri ale spectrului, tulburari ale atentiei, memoriei si vigilentei, ataxie prin afectarea cerebelului, greata si varsaturi, deshidratare, tulburari de termoreglare si in cazurile de intoxicatie cu alcool: confuzie, convulsii, respiratie lenta sau neregulata si pierderea constientei. Pe termen lung, consumul de alcool poate avea o serie de efecte semnificative asupra sanatatii fizice si mintale ale unui individ, precum si asupra bunastarii lui sociale”, a mai explica ea.

Aceste efecte, spune medicul, pot varia in functie de cantitatea si durata consumului de alcool, sensibilitatea individuala si alti factori.

“Printre efectele psihologice se numara depresia si anxietatea, exacerbarea unor tulburari de personalitate (tendinta spre consumul abuziv de droguri fiind atat o caracteristica a personalitatii, cat si o consecinta a suferintei in tulburarile de personalitate), sindromul de dependenta etanolica, tulburari cognitive, precum tulburari ale atentiei si memoriei, dificultati in rezolvarea problemelor si luarea deciziilor. De asemenea, un alt efect este riscul crescut de dementa legata de alcool si boala Alzheimer. Printre efectele generale asupra organismului se numara hepatotoxicitatea (steatoza, hepatita, ciroza), tulburarile cardiovasculare (hipertensiunea arteriala, cardiomiopatia, riscul de evenimente coronariene si accidente vasculare cerebrale), tulburarile gastrointestinale (gastrita, pancreatita, cancerul gastrointestinal), tulburari ale sistemului imunitar, afectiuni neurologice, precum neuropatia periferica si, nu in cele din urma, cea mai grava consecinta a consumului indelungat de alcool, care apare in cazul intreruperii acestuia, sevrajul etanolic”, a mai spus dr. Catinca Patrascu.

In concluzie, efectele pe termen lung ale consumului de droguri cuprind un spectru vast de consecinte, care afecteaza nu doar individul, ci si societatea.

Etichete: stres, dependenta, dependenta alcool, dependenta droguri, medic psihiatru