Displazia cervicala nu are simptome

Displazia cervicala este o afectiune caracterizata prin modificari anormale ale celulelor de pe suprafata colului uterin. Despre cum se diagnosticheaza si ce inseamna aceasta afectiune, am discutat cu doctorul Andreas Vythoulkas, medic specialist obstetrica-ginecologie, cu supraspecializare in infertilitate.

Anca Rusen

Afectiunea poate aparea la orice varsta, dar s-a constatat ca este mai frecvent intalnita la femeile cu varsta cuprinsa intre 25 si 35 de ani.

Care sunt stadiile de severitate ale bolii:

Modificarile celulare pot avea stadii diferite de severitate. In displazia de gradul I (usoara) celulele modificate ocupa doar o treime din grosimea mucoasei cervicale, evolutia este lenta si in majoritatea cazurilor dispare de la sine, adica are loc o regresie spontana. In displazia de gradul II (moderata) acestea acapareaza doua treimi din grosimea mucoasei, dar in mare parte dintre cazuri, de asemenea, poate regresa. In cazul displaziei de gradul III (severa), cand intreaga grosime a mucoasei cervicale este cuprinsa de celule modificate, aceasta se poate transforma in cancer de col uterin.

Principalii factori de risc sunt:

Din pacate, cauzele exacte ale aparitiei displaziei cervicale nu au fost identificate, dar sunt cunoscuti factorii care pot creste riscul de imbolnavire. In fruntea listei se afla infectia cu papiloma virus (HPV). De precizat insa ca, din cele circa 100 de tipuri de HPV care sunt cunoscute in prezent, doar 14 pot provoca displazie de grad inalt si, in consecinta, cancer. Precizarea este necesara deoarece infectia HPV este foarte raspandita si multe femei o pot contracta – 80% dintre femeile active sexual vor fi infestate cu acest virus de-a lungul vietii. Un rezultat pozitiv al testului HPV nu inseamna obligatoriu ca este vorba de cancer, existand foarte multe situatii in care semnele infectiei dispar dupa circa doi ani, rezultatul testului devenind negativ.

Alti factori care cresc riscul de imbolnavire sunt reprezentati de numarul crescut de parteneri sexuali (sau unul singur, dar care a avut numeroase partenere), folosirea contraceptivelor pe o perioada mai mare de 5 ani, inceperea vietii sexuale la varste mici, un sistem imunitar slabit si, oricat de incredibil poate parea, fumatul. Explicatia pentru acest din urma factor de risc este data de faptul ca anumite substante chimice din tigari pot produce modificari la nivel celular.

Investigatii absolut necesare:

Displazia cervicala nu are simptome care sa dea de banuit. Practic nu are niciun simptom. De aceea este foarte importanta efectuarea anuala a unui test Babes-Papanicolau, care sa evidentieze prezenta HPV, urmat – daca este cazul – de analiza HPV care sa indice tipul de virus. Efectuarea periodica a examenului citologic (Babes-Papanicolau) este o metoda sigura de depistare a infectarii in stadiu incipient, ceea ce poate permite aplicarea tratamentelor care sa reduca riscul imbolnavirii de cancer.

In cazul in care la un examen ginecologic obisnuit medicul observa zone modificate ale colului uterin, poate recomanda efectuarea unei colposcopii (analiza colului cu ajutorul unei camere speciale) si a unei biopsii (prelevare si analiza microscopica a fragmentului de tesut de col uterin). Aceeasi recomandare o poate face si daca rezultatul testului Babes-Papanicolau si cel al analizei HPV indica un risc crescut de displazie cervicala. Atat colposcopia, cat si biopsia pot confirma existenta displaziei cervicale si pot determina gradul ei de severitate.

Articolul este realizat cu sprijinul dr. Andreas Vythoulkas, medic specialist obstetrica-ginecologie, cu supraspecializare in infertilitate.