De ce nu trebuie sa fie modificata Legea nr. 15/2016 (legea antifumat)
Sustinuta de 80% din populatia tarii, implementarea legii nr. 15/2016 pentru prevenirea si combaterea efectelor produselor din tutun se desfasoara, incepand cu 17 Martie 2016, in mod responsabil, fara incidente notabile.
In totala discrepanta cu aceasta realitatea o campanie impotriva acestei Legi a fost declansata de catre o parte a presei.
Pe acest fond un grup de Senatori ai Parlamentului Romaniei au depus, recent, amendamente avand drept scop „relaxarea” prevederilor acestei Legi.
In opinia Societatilor Romane de Cardiologie (SRC) si Pneumologie (SRP) precum si a Fundatiei Romane a Inimii (FRI) la baza acestei campanii se afla ignorarea adevaratei magnitudini a efectelor devastatoare ale fumatului si a prevederilor Constitutionale referitoare la garantarea dreptului la sanatate.
Ca Societati profesionale medicale intens implicate in tratarea victimelor fumatului, SRC, SRP si FRI considera ca este de datoria lor sa aduca la cunostinta opiniei publice punctul lor de vedere care este contrar tentativelor de modificare a Legii nr. 15/2016. Acest material sintetizeaza argumentatia societatilor profesionale medicale din Romania.
Impactul dramatic al fumatului asupra sanatatii
Fumatul este un drog prin faptul ca induce dependenta (prin nicotina) si afecteaza grav starea de sanatate fizica si psihica a fumatorului.
Prin actiunea celor peste 4000 de compusi dintre care minim 50 sunt cancerigeni fumatul afecteaza toate organele fumatorului.
Spre deosebire de drogurile legalizate fumatul este insa singurul drog care ii afecteaza si pe cei aflati in preajma fumatorului.
Fumatul omoara anual mai multi oameni decat accidentele de circulatie, sinuciderile, crimele, excesul de alcool sau consumul de droguri ilegale la un loc!
Anual, 42.000 de romani mor prin boli cauzate de fumat (respectiv peste 80/zi).
Fumatul omoara in special prin cancer si prin boli cardiovasculare. Aproximativ 90% dintre cancerele pulmonare sunt datorate fumatului.
Riscul de cancer pulmonar este de 26 de ori mai mare pentru fumatori. Costurile tratamentului unui pacient cu cancer pulmonar sunt de 10.000-15.000 euro/luna.
Fumatul accelereaza procesul de ateroscleroza. Drept urmare arterele fumatorului sunt cu 10 ani mai „batrane” decat cele ale nefumatorului.
Din acest motiv riscul unui fumator de a avea un infarct de miocard sau un accident vascular cerebral este echivalent cu cel al unui nefumator cu 10 ani mai in varsta. Pana la varsta de 55-60 de ani fumatul este raspunzator de inducerea a 70% dintre infarctele de miocard in populatia Romaniei.
Urmare a celor de mai sus speranta de viata a fumatorilor este cu 10 ani mai redusa decat cea a nefumatorilor.
Nefumatorii sunt expusi actiunii fumului de tigara prin fumat pasiv, respectiv prin inhalarea fumului produs de fumatori (fumat „la mana a doua”) si/sau fumat involuntar respectiv prin efectul reziduurilor de tutun depuse pe hainele fumatorilor sau in interiorul locuintelor lor (fumat “la mana a treia”).
Pentru o singura tigara fumata intr-o camera sunt necesare 2 ore pentru ca nivelul particulelor de tutun respirabile sa ajunga la nivelul minim de siguranta.
Nefumatorul care se afla in acceasi incapere cu cel care fumeza, inhaleaza, dupa o ora, cantitati egale de nitrozamine cu cele existente in 15 tigari filtrate.
Riscul bolilor cardiace creste cu 25-35% la angajatii nefumatori ai caror colegi sunt fumatori. In 2010 fumatul pasiv a omorat aproximativ 600.000 de oameni in Marea Britanie.
Fumatul in afara locuintei/locului de munca nu protejeaza complet expunerea celorlalti nefumatorilor la fumat pasiv/involuntar.
Aproximativ 89% dintre locuintele de nefumatori sunt contaminate cu produse de tutun provenite de la locuintele de fumatori aflate in aceeasi cladire.
Efectul reziduurilor de tutun depuse in interiorul unei case persista si dupa 2 luni de la parasirea acesteia de catre fumatori.
La copii fumatul pasiv sau involuntar provoaca semnificativ mai frecvent boli bronhopulmonare cronice. Fatul unei femei fumatoare fumeaza inainte de nastere in aceeasi masura ca si mama sa.
In consecinta riscul de prematuritate, greutate redusa la nastere, deces la nastere sau moarte subita in perioada de nou nascut este semnificativ mai mare.