Diagnosticul de IC se face de catre medic pe baza examenelor clinice si a testelor medicale.
Medicul va incerca sa afle prin anamneza (discutia cu dumneavoastra) care sunt simptomele, de cand au aparut, in ce conditii apar, ce alte boli mai aveti, factorii care v-au agravat boala.
Urmeaza apoi examenul fizic, prin care medicul incearca sa identifice prezenta semnelor clinice de IC.
Astfel, medicul poate identifica marirea inimii prin percutia toracelui, poate observa edemele, poate palpa un ficat de dimensiuni crescute (hepatomegalia), poate observa dilatarea venelor jugulare (venele de la nivelul gatului).
Cu ajutorul stetoscopului poate asculta ritmul cardiac accelerat (tahicardia) si prezenta de sufluri sau zgomote cardiace anormale, precum si aparitia de zgomote anormale (raluri) la nivelul plamanilor.
Pe baza anamnezei si a examenului fizic medicul identifica factorii precipitanti, evalueaza severitatea lor si stabileste planul investigatiilor ulterioare.
Rolul testelor medicale este acela de a preciza diagnosticul de IC, severitatea IC, eficacitatea si posibilele reactii adverse ale tratamentului.
Teste de sange uzuale
Acestea includ: dozarea hemoglobinei (anemia poate agrava IC); numararea si formula leucocitara (infectia poate agrava IC); probele renale – uree, creatinina (afectarea functiei renale poate aparea in stadiile avansate ale IC, poate limita administrarea anumitor medicamente, sau poate fi consecinta administrarii unor medicamente); ionograma – sodiu, potasiu, calciu, magneziu (aceste minerale se pot pierde prin urina ca urmare a administrarii de diuretice); dozarea glicemiei; dozarea lipidelor plasmatice.
Recoltarea probelor de sange se face in mod obisnuit dimineata. Este necesar sa nu mancati in dimineata respectiva.
Nefiind influentata de recoltarea probelor de sange, medicatia o puteti lua la orele stabilite.
Un alt test important este dozarea peptizilor natriuretici: BNP sau NTproBNP care reflecta gradul de intindere si solicitare a fibrei miocardice.
Intrebati medicul dumneavoastra ce analize trebuie sa faceti si la ce interval. Intrebati unde puteti face aceste analize. Pastrati rezultatele analizelor si prezentati-va cu acestea la fiecare vizita medicala.
Electrocardiograma (ECG)
Este o analiza obligatorie si ofera date importante privind cresteri sau scaderi ale ritmului cardiac, prezenta blocajelor impulsului electric, marimea inimii, prezenta ischemiei cardiace sau a unui infarct miocardic etc.
Pastrati electrocardiogramele si prezentati-va de fiecare data cu ele la medic. Prezenta chiar si a unor mici variatii ale acestora ajuta foarte mult medicul in a intelege si trata boala dumneavoastra.
Radiografia cord-pulmon
Vizualizeaza cu ajutorul radiatii lor X cordul (inima), vasele mari (aorta si artera pulmonara) si plamanii.
Pentru a obtine radiografia cord-pulmon este necesara expunerea la radiatii X.
In general, nivelul radiatiilor este mic, dar trebuie evitata expunerea la radiatii prin repetarea frecventa a radiografiilor. Radiografia da informatii cu privire la marimea inimii, a vase lor mari si ofera date importante in ceea ce priveste starea plamanilor.
Ecocardiografia
Este o analiza importanta pentru pacientii cu IC. Ea contribuie la diagnosticul de IC, oferind date anatomice si functionale ale inimii, cum ar fi: functionarea valvelor cardiace, contractia inimii, marirea camerelor inimii, ingrosarea peretilor cardiaci, prezenta lichidului in jurul inimii, aspectul arterelor mari etc.
Aceasta analiza este total neinvaziva si se bazeaza pe diagnosticul cu ultra sunete.
Discutati cu medicul dumneavoastra rezultatul ecocardiografiei. Intrebati-l la ce interval de timp trebuie repetata.
Testul de mers timp de 6 minute
Este un test simplu care masoara distanta parcursa de un pacient in 6 minute.
Acest lucru este important pentru a evalua severitatea IC si raspunsul la tratament.
Testul de efort
Presupune inregistrarea continua a ECG, a ritmului cardiac si a tensiunii arteriale in timp ce faceti un efort standardizat, pe bicicleta sau pe un covor rulant.
In timpul efortului inima consuma mai mult sange oferit prin arterele coronare.
Daca arterele coronare au stenoze (ingustari) pe traiectul lor, acestea nu pot sa ofere un flux de sange mai mare necesar unei inimi la efort.
Acest lucru e observat pe ECG unde apar modificari. Este un test foarte util la pacientii cu cardiopatie ischemica.
Ofera in acelasi timp informatii importante legate de capacitatea dumneavoastra de efort.
Tomografia computerizata (TC)
Este o tehnica radiologica (se bazeaza pe expunerea la radiatii), fiind necesara uneori si administrarea unei substante injectabile (substanta de contrast).
Poate fi utila pentru depistarea unor cauze ale IC.
Recent, prin aplicarea unui protocol special (numita „TC cu sectiuni multiple”), TC poate vizualiza arterele coronare.
Coronarografia
Este o analiza invaziva (realizata de obicei prin punctionarea arterei femurale – artera principala de la baza membrului inferior) care permite vizualizarea arterelor care iriga inima (arterele coronare).
Coronarografia se poate completa cu angioplastie, adica cu dilatarea prin umflarea unui balon la nivelul leziunii care ingusteaza vasul, urmata de implantarea unui tub metalic care sa mentina vasul deschis (numit stent).
Uneori, vasele sunt afectate in mai multe locuri si/sau sever ingustate nefiind posibila interventia de dilatare.
In aceste conditii, este posibil sa vi se propuna interventia chirurgicala, de bypass aorto-coronarian. Pentru informatii suplimentare cititi brosura „Angina”.
Intrebati-va medicul daca apreciaza ca aceasta analiza ar putea fi utila pentru dumneavoastra. Desi riscurile acestei proceduri sunt in general mici, solicitati-i medicului dvs cat mai multe informatii in acest sens.
Cateterismul cardiac al inimii stangi si drepte
Prin aceasta investigatie se pot masura presiunile din camerele cardiace si vasele mari.
Este o investigatie foarte utila pentru afectarile congenitale ale inimii.
Este obligatoriu de efectuat la toti pacientii propusi pentru transplantul cardiac.