Noul Coronavirus: raspundem la intrebarile dumneavoastra

Focarul actual de infectii cu un nou tip de coronavirus a starnit ingrijorare la nivel global si teama ca virusul s-ar putea raspandi prea mult si prea repede si ar provoca daune dramatice inainte ca oficialii din domeniul sanatatii sa gaseasca o modalitate de a-l opri. Dar care este adevarul despre noului focar de coronavirus?

In decembrie anul trecut, au inceput sa apara rapoarte despre un coronavirus pe care specialistii nu-l intalnisera niciodata, pana atunci, la om si care incepuse sa se raspandeasca la populatia din Wuhan, un oras din provincia chineza Hubei.

De atunci, virusul s-a raspandit in alte tari, atat in Asia cat si in afara continentului, determinand autoritatile sa descrie acest fenomen drept un focar. La sfarsitul lunii trecute, Organizatia Mondiala a Sanatatii (OMS) a declarat situatia ca fiind una de urgenta pentru sanatatea publica.

Pana in prezent, noul coronavirus – denumit Covid-19 – este cauza a 31.211 infectii in China si 270 in alte 24 de tari. In China, virusul a cauzat pana acum 637 de decese si un deces in Filipine.

Dar ce stim cu adevarat despre acest virus? Și cum este posibil sa afecteze populatia la nivel global?

1. Ce este noul coronavirus?

Covid-19 este un coronavirus. Coronavirusurile sunt o familie de virusuri care afecteaza sistemul respiratoriu la mamifere. Conform caracteristicilor lor specifice, exista patru „tipuri” principale (genuri) de coronavirusuri, care se numesc: alfa, beta, delta si gamma.

Cele mai multe dintre acestea afecteaza doar animalele, dar cateva pot trece si la om. Cele care sunt transmise oamenilor apartin tipurilor alfa si beta.

Doar doua tipuri de coronavirus au cauzat inainte focare globale. Primul dintre acestea a fost coronavirusul SARS – responsabil pentru sindromul respirator acut sever (SARS) – care a inceput sa se raspandeasca in 2002, tot in China. Epidemia de virus SARS a afectat in primul rand populatiile din China continentala si Hong Kong si a disparut in 2003.

Celalalt tip a fost coronavirusul MERS – sau coronavirusul sindromului respirator din Orientul Mijlociu – care a aparut in Arabia Saudita in 2012. Acest virus a afectat atunci cel putin 2.494 persoane.

2. Care sunt originile acestui virus?

Cand oamenii se infecteaza cu un coronavirus, acest lucru se intampla de obicei prin contactul cu un animal purtator al acestui virus.

Unii dintre cei mai cunoscuţi purtatori sunt liliecii, desi in mod obisnuit nu transmit coronavirusuri direct la om. In schimb, contaminarea ar putea avea loc prin intermediul unui animal „intermediar”, care de obicei – dar nu intotdeauna – va fi unul domestic

Coronavirusul SARS s-a raspandit la oameni prin pisicile civet (o delicatesa culinara in Asia si Africa), in timp ce virusul MERS s-a raspandit prin dromaderi (camile). Cu toate acestea, este dificil de depistat animalul care este responsabil de infectarea cu coronavirus.

In cazul noului coronavirus, rapoartele initiale din China au legat focarul de o piata de fructe de mare din centrul orasului Wuhan. Drept urmare, autoritatile locale au inchis piata la 1 ianuarie.

Cu toate acestea, evaluarile ulterioare au sugerat posibilitatea ca aceasta piata sa nu fi fost singura sursa a focarului de coronavirus, deoarece unele dintre persoanele infectate cu acest virus nu frecventasera acea piata.

Specialistii nu au reusit inca sa determine adevarata sursa a virusului si nici sa confirme daca a existat un singur purtator la origini.

Purtatorii de cuvant ai OMS au subliniat: „Inca nu stim [care a fost sursa primara pentru Covid-19]. Cercetatorii din China studiaza acest lucru, dar inca nu au identificat sursa zero.”

3. Cum se transmite virusul?

Desi exista probabilitatea ca acesta sa-si aiba originea la animale, transmiterea noului coronavirus de la o persoana la alta poate aparea, desi multe intrebari despre raspandirea acestuia raman fara raspuns pana in prezent.

Potrivit purtatorilor de cuvant ai OMS, „cercetatorii [inca] studiaza parametrii exacti ai transmiterii de la om la om.”

„In Wuhan, la debutul focarului, unii oameni s-au imbolnavit prin expunerea la o sursa, cel mai probabil un animal, purtator de boala.

ceasta a fost urmata de transmiterea intre oameni „, au explicat specialistii, adaugand:
„La fel ca in cazul altor coronavirusuri, transmiterea se face pe cale orala, ceea ce inseamna ca virusul este concentrat in caile respiratorii (nas si plamani) si poate infecta alte persoane prin picaturi de lichid eliminate prin tuse, stranut, vorbit, care intra in contact apoi cu mainile, ochii, mucoasa orala sau nazala, de exemplu. Avem nevoie de mai multe analize ale datelor epidemiologice pentru a intelege amploarea acestei contaminari si modul in care oamenii sunt infectati.”

Intr-un briefing de presa din 6 februarie, consultantul OMS Dr. Maria Van Kerkhove a declarat ca, deocamdata, „[stim ca persoanele cu simptome usoare transmit virusul, si mai stim ca persoanele cu simptome severe transmit virusul. […] Știm ca, cu cat prezentaţi mai multe simptome, cu atat este mai probabil sa transmiteti boala.”

Simptome usoare vs simptome severe

Cu toate acestea, a spus ea, nu este clar cat de probabil este ca persoanele cu simptome usoare sa transmita infectia, in comparatie cu persoanele care au simptome severe.

Intr-un interviu acordat retelei JAMA – difuzat si pe 6 februarie – dr. Anthony Fauci, directorul Institutului National de Alergii si Boli Infectioase, a declarat ca pe baza datelor pe care le-au primit de la specialistii chinezi despre noul coronavirus „perioada de incubatie este probabil intre 5 si 6 zile – poate mai aproape de 5 zile.”

Adica, virusul incubeaza probabil intre 5 si 6 zile pana prezinta simptome odata ce a infectat o persoana.

Dr. Fauci a mai spus ca au existat unele dovezi conform carora persoanele care transporta virusul, dar care nu prezinta niciun simptom vizibil, ar putea sa-l transmita si altora.

Cu toate acestea, probabilitatea unei infectii asimptomatice si posibilul sau efect asupra focarului raman neclare.

4. Covid-19 in comparaţie cu alte virusuri?

Cercetatorii din China au putut folosi instrumente de ultima generatie de secventiere a genomului pentru a identifica structura ADN a noului coronavirus.

S-a aratat ca Covid-19 este foarte asemanator cu doua coronavirusuri depistate la lilieci cunoscute sub numele de bat-SL-CoVZC45 si bat-SL-CoVZXC21 – secventa sa genomica fiind 88% la fel ca a lor.

Acelasi studiu arata ca ADN-ul noului virus este aproximativ 79% acelasi cu cel al coronavirusului SARS si aproximativ 50% ca cel al virusului MERS.

5. Care sunt simptomele Covid-19?

Ca si in cazul coronavirusurilor anterioare, noul coronavirus provoaca afecţiuni respiratorii, iar simptomele afecteaza sanatatea aparatului respirator.

Conform Centrelor de Control si Prevenire a Bolilor (CDC), principalele simptome ale unei infectii cu Covid-19 sunt febra, tusea si respiraţia greoaie.

„Informatiile actuale sugereaza ca virusul poate provoca simptome usoare, asemanatoare gripei, precum si altele mai severe. Cei mai multi pacienti par sa prezinte o afecţiune usoara, iar aproximativ 20% dezvolta reacţii mai severe, inclusiv pneumonie, insuficienta respiratorie si, in unele cazuri, moarte ”, au declarat purtatorii de cuvant ai OMS.

Intr-o sesiune oficiala de intrebari si raspunsuri OMS, dr. Maria Van Kerkhove a explicat ca, deoarece simptomele unei infectii cu Covid-19 pot fi unele generale, este dificil sa se faca diferenţa intre ele si simptomele altor infectii respiratorii.

Pentru a intelege exact cu ce tip de virus este contaminata o persoana, a spus ea, specialistii testeaza probe virale, verificand daca structura ADN a virusului se potriveste cu cea din Covid-19 sau nu.

„Cand cineva vine cu o boala respiratorie, este foarte dificil – daca nu imposibil – initial sa stabilesti cu ce este infectata. Deci, din aceasta cauza, ne bazam pe diagnostice [teste moleculare]”, a spus dr. Van Kerkhove.

6. Care este impactul Covid-19?

Multi oameni sunt ingrijorati ca focarul actual va evolua intr-o pandemie. Exista, de asemenea, multe intrebari referitoare la cum se poate compara Covid-19 cu alti virusi in ceea ce priveste amploarea raspandirii si rata mortalitaţii.

Ca raspuns la aceste intrebari, purtatorii de cuvant ai OMS au declarat ca „autoritatile chineze raporteaza ca aproximativ 2-4% dintre persoanele infectate cu acest virus au murit, desi raportul real referitor la numarul deceselor este inca greu de evaluat.”

„Aceasta este o boala noua, iar perceperea noastra asupra ei se schimba rapid. Vom continua sa analizam informatii atat despre cazurile actuale, cat si despre cazurile noi ”, a adaugat dr. Van Kerkhove.

„Inca nu stim multe detalii despre rata mortalitatii datorate Covid-19, iar studiile sunt in desfasurare. In ceea ce priveste MERS, stim ca aproximativ 35% dintre pacientii raportati cu infectie [MERS coronavirus] au murit. Pentru SARS, OMS a estimat ca raportul deceselor cauzate de SARS variaza de la 0% la 50% in functie de grupa de varsta afectata, cu o estimare globala a cazurilor de deces intre 14% si 15%. „
– Purtatori de cuvant ai OMS

Pana in prezent, numarul de infectii si decese cauzate de Covid-19 este mai mic decat numarul rezultat in urma unor focare recente de virusuri gripale deosebit de grave, precum gripa porcina (H1N1).

„In cazul H1N1, din 12 aprilie 2009 pana in 10 aprilie 2010, Centrele pentru Controlul si Prevenirea Bolilor (CDC) au estimat ca au existat 60,8 milioane de cazuri, 274.304 spitalizari si 12.469 decese in Statele Unite din cauza virusului (H1N1) pdm09. In plus, CDC a precizat ca intre 151.700 si 575.400 persoane din intreaga lume au murit din cauza infectiei cu virusul (H1N1) pdm09 in primul an in care a circulat virusul ”, au declarat purtatorii de cuvant ai OMS.

SARS si MERS

Conform evaluarilor actuale, Covid-19 pare a fi mai infectios decat alte coronavirusuri – cum ar fi cele care provoaca SARS si MERS – dar este mai putin probabil sa conduca la deces.

Unele estimari sugereaza ca rata de deces a noului coronavirus este cuprinsa intre 2 si 3%, dar nu exista un numar oficial in acest sens, este greu de anticipat cum va evolua focarul de infecţie.

In informarea de presa a OMS incepand cu 6 februarie, oficialii au reiterat faptul ca persoanele cu cel mai mare risc de a suferi complicaţii severe din cauza infectiei cu Covid-19 sunt adultii in varsta si persoane care au probleme de sanatate ce duc la slabirea sistemului imunitar.
„Persoanele peste 80 de ani prezinta cel mai mare factor de risc” de deces cauzat de 2019-n VO, au mai spus oficialii OMS in briefingul de presa.

Alte rapoarte noteaza numarul scazut al copiilor infectaţi cu noul coronavirus si faptul ca barbatii ar putea prezenta mai multe riscuri de imbolnavire comparativ cu femeile.

7. Cum putem preveni infectia?

Oficiale OMS, in ghidurile de prevenire a infecţiei cu coronavirus, indivizii ar trebui sa aplice aceleasi bune practici de igiena personala ca in cazul oricarui alt virus.

Potrivit purtatorilor de cuvant ai OMS:

„Recomandarile standard pentru a preveni raspandirea infectiei includ spalarea periodica a mainilor, acoperirea [gurii] si a nasului cand tusim si stranutam, [si] prepararea carnii si a oualor la temperaturi inalte. Evitati contactul direct cu persoane care prezinta simptome ale bolilor respiratorii, cum ar fi tuse si stranut.”

In ceea ce priveste purtarea mastilor de protectie, liniile directoare ale OMS afirma ca oamenii trebuie sa faca acest lucru numai daca ingrijesc o persoana cu Covid-19.

Mastile trebuie sa acopere nasul si gura si sa fie bine fixate. Persoanele trebuie sa se spele bine pe maini inainte de a-si pune o masca noua, sa se asigure ca depoziteaza mastile folosite in mod corespunzator si dupa aceea sa se spele din nou pe maini.

8. Care este tratamentul pentru Covid-19?

In prezent, nu exista tratamente specializate, specifice, pentru infectiile rezultate din noul coronavirus. Cand medicii depisteaza o infectie cu Covid-19, ei urmaresc sa trateze simptomele asa cum apar ele.

Ca raspuns la intrebarile adresate OMS, Dr. Van Kerkhove a explicat ca „ acesta fiind un virus nou, nu avem tratamente specifice pentru el. Dar, deoarece el provoaca boli respiratorii, tratam aceste simptome.”

„Antibioticele nu ne vindeca de un virus”, a mai subliniat ea.

9. Ce progrese fac cercetatorii pentru combaterea Covid-19?

In aceeasi conferinţa de presa, Dr. Van Kerkhove a mentionat ca „exista tratamente care sunt in curs de dezvoltare” pentru noul coronavirus. De-a lungul anilor „mai multe tratamente [au fost] analizate pentru a trata alte coronavirusuri, cum ar fi coronavirusul MERS.”

„Și speram ca aceste tratamente pot fi [de asemenea] utile si pentru noul coronavirus”, a continuat ea.

In prezent, exista studii clinice in curs pentru gasirea unui tratament si a unui vaccin impotriva coronavirusului MERS, care, daca reuseste, ar putea pune bazele unui tratament si a unui vaccin pentru Covid-19.

Unii oameni de stiinta experimenteaza, de asemenea, utilizarea terapiei antiretrovirale, un tratament pentru HIV, impotriva noului virus. Dar de ce aceste tipuri de tratamente pot prezenta o speranţa cand vine vorba de combaterea acestui coronavirus?

Conform unor studii, combinatia de medicamente antiretrovirale pe care oamenii de stiinta o experimenteaza – lopinavir si ritonavir – este capabila sa atace o molecula specializata pe care HIV si coronavirus o folosesc pentru a se multiplica.

Medicament folosit pentru tratarea artrite

O alta incercare promitatoare este utilizarea baricitinib – un medicament folosit pentru tratarea artritei. Cercetatorii care au venit cu aceasta idee spun ca este posibil ca Covid-19 sa infecteze plamanii, interactionand cu receptori specifici prezenti pe suprafata unor celule pulmonare.

Dar astfel de receptori sunt prezenti si pe unele celule din rinichi, vase de sange si inima. Baricitinib, spun cercetatorii, poate perturba interactiunea dintre virus si acesti receptori cheie. Cu toate acestea, ramane de vazut daca acest medicament va fi sau nu intr-adevar eficient.

Intr-o informare de presa din 5 februarie, oficialii OMS au explicat preferinta cercetatorilor pentru experimentarea medicamentelor deja existente in combaterea noului coronavirus.

Astfel de medicamente, au spus ei, au obtinut deja aprobarea oficiala pentru utilizare in raport cu alte specificatii, ceea ce inseamna ca sunt in mare masura sigure. Drept urmare, nu trebuie sa parcurga seria extinsa de studii preclinice si studii clinice pe care le necesita medicamentele noi si care poate dura foarte mult timp.

Sfaturi de sanatate publica

1. Spalati-va des pe maini folosind apa si sapun sau solutie alcoolica de curatat pe maini;
2. Acoperiti-va gura si nasul cu o masca medicala, batista sau folositi plica ctului atunci cand tusiti sau stranutati. Spalati-va pe maini dupa aceea si aruncati masca sau batista;
3. Evitati contactul personal apropiat cu persoanele ce prezinta febra si tusesc sau stranuta si mergeti repede la medic daca aveti febra, tusiti sau aveti dificultati de respiratie;
4. Daca va imbolnaviti in timp ce calatoriti, cereti ajutor medical cat mai repede si informati personalul sanitar despre istoricul de calatorie;
5. Atunci cand vizitati piete unde se comercializaza animale vii, evitati contactul direct neprotejat cu animalele vii si cu suprafete care au fost in contact cu aceste animale.

Ai grija de sanatatea ta

1. Evita contaxtul neptrotejat cu persoane bolnave;
2. Nu atinge ochii, nsaul sau gura acestora;
3. Evita contactul cu animale vii salbatice sau de crescatorie.

Ghid de siguranta alimentara – Practica siguranta alimentara

• Chiar si in zonele de epidemie, produsele din carne pot fi consumate in siguranta daca nu au fost respectate regulile de igiena in timpul pregatirii si au fost preparate termic la temperaturi inalte timp suficient;
• Folositi tocatoare si cutite diferite pentru carnea cruda si carnea preparata termic. Spalati-va pe maini intre manipularea carnii crude si manipularea mancarii gatite;
• Numancati animale bolnave sau a imale care au murit de boala.

Definitiile de caz pentru COVID-19

Caz suspect

Pacient cu infectie respiratie acuta (debut bronsic al cel putin unuia din urmatoarele: tuse, febra, durere in gat, scurtarea respiratiei – cresterea frecventei respiratorii, care necesita sau nu spitalizare

si

In perioada de 14 zile anterioare debutului simptomelor a intrunit cel putin una din urmatoarele criterii epidemiologice:

• A avut contact apropiat cu un caz confirmat sau probabil de COVID-19

SAU

• A avut istoric de calatorie in zone cu transmitere comunitara extinsa

Definitia contactului apropiat

1. Persoana care locuieste in aceeasi gospodarie cu un pacient cu COVID-19;
2. Persoana care a avut contact fizic direct cu un caz de COVID-19 (ex: strangere de mana neurmata de igiena mainilor);
3. Persoana care a avut contact direct neprotejat cu secretii infectioase ale unui caz de COVID-19 (EX. IN TIMPUL TUSEI, ATINGEREA UNOR BATISTE CU MANA NEPROTEJATA DE MANUSA);
4. Persoana care a avut contact fata in fata cu un caaz de COVID-19 la o distanta mai mica de 2m si pe o durata de peste 15 minute;
5. Persoana care s-a aflat in aceeasi incepere (ex. sala de clasa, sala de sedinte, sala de asteptare din spital) cu un caz de COVID-19, timp de minimum 15 minute si la o distanta mai mica de 2 m;
6. Persoana din randul personalului medico-sanitar sau alta persoana care acorsa ingrijire directa unui pacient cu COVID-19 sau o persoana din randul personalului de laborator care manipuleaza probe recoltate de la un pacient cu COVID-19, fara portul corect al echipamentului de protectie;
7. Persoana care a avut contact in avio cu un caz de COVID-19 si care a stat pe unul din cele 2 randuri in rice directie fata de caz, persoane care au calatorit impreuna cu cazul sau care i-au acordat ingrijire in avion, membri ai echipajului care au servit in zona in care s-a aflat cazul. Daca severitatea simptomelor sau deplasarea cazului in avion indica o expunere extinsa, vor fi considerati conectati apropiati toti pasagerii din zona respectiva din avion sau chiar toti pasagerii din avion;
8. Persoana care a stat intr-un areal geografoic cu transmitere comunitara extinsa.

Etichete: coronavirus, covid-19, vaccin coronavirus, tratament coronavirus, intrebari coronavirus, despre coronavirus, covid-19 explicat