Clostridioides difficile (cunoscut anterior ca si Clostridium difficile) este un bacil (bacterie) prezent in flora microbiana normala a intestinului subtire.
Infectia se manifesta doar in anumite conditii, cele mai frecvente fiind: consumul excesiv de antibiotice – care distrug flora intestinala normala, imunosupresia, interventii chirurgicale la nivelul tubului digestiv, de rezectie a unor segmente de tub digestiv din tranzitul digestiv normal si crearea unor conditii favorabile dezvoltarii acestuia, tratamentul cu citostatice sau administrarea de laxative in exces, precizeaza Spitalul Victor Babes Timisoara.
Potrivit Asist. Univ Dr. Adelina Marinescu, medic infectionist in cadrul unitatii sanitare, cele mai frecvente si comune simptome ale infectiei care apar in cazurile usoare si moderate sunt reprezentate de diaree apoasa (mai multe scaune diareice pe zi, timp de 2-3 zile), crampe abdominale usoare si sensibilitate la atingerea/ palparea abdomenului, febra, greata, scaderea poftei de mancare, deshidratare si chiar scadere in greutate.
“Manifestarile clinice ale infectiei cu Clostridium sunt variate, de la forme usoare de boala diareica acuta pana la colita pseudomembranoasa si megacolon toxic. Uneori, evolutia negativa a infectiei poate duce la decesul pacientului. In ultimul deceniu a crescut severitatea infectiei cu Clostridioides difficile, aceasta devenind una dintre cele mai frecvente infectii ce poate fi dobandita intraspitalicesc. Aceasta tendinta este cauzata de selectarea naturala a unei tulpini bacteriene hipervirulente, cu potential de declansare a unor forme severe de boala, cu rezistenta crescuta la antibioticele uzuale.”, scrie medicul Adelina Marinescu.
Diagnosticul se stabileste pe baza detectiei toxinelor produse de C. difficile si este important pentru stabilirea unei terapii adecvate.
“In formele usoare de boala se recomanda oprirea tratamentului antibiotic pe care il ia pacientul, ceea ce poate duce la remisiunea bolii. In functie de forma clinica, se poate administra un tratament, pe o perioada de 10 pana la 14 zile cu antibiotice active pe bacteria care produce boala si, evident, un regim alimentar adecvat. Aparitia unor terapii noi, inclusiv transplantul de microbiote fecale (repopularea intestinului cu bacterii provenite de la un individ sanatos, ruda de gradul I sau alti membri din familie) a adaugat noi optiuni de eradicare.”, mai precizeaza Dr. Marinescu.
Etichete: clostridium difficile, clostridioides difficile
Dezbatere publica "Rolul si importanta vaccinului", un eveniment organizat pentru parinti si nelamuririle lor vizavi de vaccinarea copiilor.