Avortul reprezinta expulzarea prematura a produsului de conceptie neviabil sau mai precis a unui produs de conceptie mort inainte de varsta de 28 de saptamani si sub 1000 de grame.
Clasificare: In functie de modul de producere, avortul poate fi clasificat in avort spontan, determinat de cauze naturale care pot tine de mama sau de fat, in avort provocat, care poate fi si el impartit in avort efectuat de gravida si in avort efectuat de medic la solicitarea gravidei si in sfarsit, in avort terapeutic in care sarcina trebuie intrerupta deoarece pune in pericol viata gravidei.
In articolul de fata ne vom referi la avortul spontan.
Incidenta– Avortul spontan este foarte frecvent. Aproximativ 20% dintre sarcinile diagnosticate in primele saptamani se soldeaza cu avort spontan.
Cauze– se impart in ovulare (care tin de produsul de conceptie-embrion) si materne.
1. Cauzele ovulare sunt genetice si anexiale.
Cauzele genetice – La multi feti avortati s-au gasit anomalii genetice, de numar sau de structura, incompatibile cu viata. Deci aceste cauze pot fi considerate ca un mijloc de selectie naturala prin care se evita aparitia unor feti anormali.
Cauzele anexiale – Sunt mult mai mare decat cele genetice. Dintre ele putem mentiona placenta praevia (placenta jos inserata), circularele de cordon (cordonul ombilical infasurat in jurul gatului embrionului) si hidramniosul precoce (lichid amniotic in exces).
2. Cauzele materne
Se impart in cauze generale si locale.
Cauzele generale pot fi: hepatita, SIDA, tuberculoza, sifilis, anemii, boli endocrine, intoxicatii.
Cauzele locale pot fi:hipotrofii uterine (uter mic, insuficient dezvoltat), fibrom uterin, retroversie uterina (uterul nu e pozitionat corect), incontinenta cervicoistmica (colul uterin sta sau se deschide repede cand apasa sarcina asupra lui).
Semne si simptome
Acestea variaza foarte mult in functie de varsta sarcinii, de la avortul menstrual (la menstruatie), din primele saptamani de sarcina, caracterizat doar printr-o mica intarziere a menstruatiei si pana la avortule din saptamanile mari de sarcina, care reprezinta o adevarata nastere in miniatura.(este mai dureroasa nasterea unui fat mort decat a unuia viu).
Astfel in functie de varsta sarcinii putem vorbi despre un avort ovular, in primele 4 saptamani de sarcina, de un avort embrionar intre saptamanile 5 si 12 si de un avort tardiv dupa saptamana a 13-a de sarcina.
In functie de stadiul de desfasurare a avortului putem vorbi de amenintare de avort, iminenta de avort si avort in curs.
Amenintarea in curs:
-dureri pelvine de intensitate variabila
-secretie sanguinolenta
-hemoragie genitala redusa
-colul uterin inchis
Iminenta de avort:
-dureri pelvine
-hemoragie mai accentuata
-colul uterin intredeschis.
Avort in curs:
-dureri pelvine intense
-col uterin deschis
-ruperea membranelor
-eliminarea embrionului
Complicatiile avortului spontan pot fi imediate, reprezentate de hemoragie si infectie si tardive reprezentate de sechele obstetricale care pot duce mai tarziu la cresterea incidentei de avort si sarcini extrauterine.
Tratament– Difera in functie de stadiul de desfasurare.
Tratamentul iminentei de avort
– Se recomanda repaus la pat. Se administreaza antialgice si antispastice si se urmareste indeaproape gravida.Daca durerile si pierderile de sange nu inceteaza se interneaza gravida in spital.
Tratamentul avortului in curs
-Se interneaza de urgenta gravida in spital si se efectueaza chiuretaj uterin.
Buna,o secreție galbena dar fara miros,mâncărimi in sarcina 12 săptămâni este considerata normala? Ar trebui să mă îngrijoreze? Va mulțumesc