Surprinzator, primele intalniri ale noului Parlament au readus in prim plan, ca o „prioritate nationala”, modificarea foarte tinerei Legi antifumat (Legea 15/2016 care interzice fumatul in spatiile publice inchise).

Aceasta febrila preocupare este o consecinta directa a marturisitei constatari a liderilor partidului de guvernamant potrivit careia Legea antifumat este prea dura („Cea mai dura lege antifumat din Europa!”). In consecinta ea trebuie „relaxata”.

La o evaluare superficiala, aducandu-ne aminte de inversunarea cu care acesti parlamentari au facut din relaxarea Legii antifumat un leit motiv al recentei lor campanii electorale ar trebui sa „apreciem” consecventa cu care acestia doresc sa puna in practica  ceea ce au promis minoritatii fumatoare (26% din populatia Romaniei). In realitate, asa cum vom motiva in continuare, este vorba de aroganta, ignoranta, ipocrizie, interese marunte si rea vointa. Toate conducand spre un grav atentat la sanatatea natiunii, a electoratului care i-a propulsat in Parlament, la negarea dreptului Constitutional la sanatate a intregii populatii, fie ea fumatoare sau nefumatoare.

Fumatul este un factor major de risc pentru bolile respiratorii, bolile cardiovasculare si pentru cancer. Anual 42000 de romani mor datorita fumatului. Aceasta inseamna 115 de decese in fiecare zi; 90% dintre cancerele pulmonare sunt induse de fumatul activ. La restul de 10% fumatul pasiv este, in mare parte, raspunzator (atentie! – intre cele 69 de substante cancerigene existente in fumul de tigara se afla Poloniul radioactiv!).

In Romania fumatul este principalul factor de risc pentru infarctul de miocard pana la varsta de 60 de ani. Peste 80% dintre pacientii cu infarct din segmentul 20-60 de ani sunt fumatori. Alaturi de cancerul pulmonar, cancerele faringolaringiene si alte forme de cancer sunt datorate fumatului. Fumatul accelereaza procesul de ateroscleroza si induce boli respiratorii cronice severe.

Prin toate efectele sale fumatul este direct raspunzator pentru reducerea cu 10 ani a sperantei de viata a fumatorilor in comparatie cu nefumatorii. O tinta extrem de sensibila a fumatului o reprezinta copiii. Este de notorietate faptul ca industria tutunului are o preocupare speciala pentru copii si adolescenti.

Drept urmare 60%-80% dintre fumatori deprind acest viciu inainte de varsta majoratului. Din acest grup se selecteaza cei care vor face o boala pulmonara cronica, un cancer pulmonar sau un infarct pana la varsta de 50-60 de ani, deci in plina activitate. Copiii inca nenascuti ai mamelor fumatoare sunt deja fumatori activi, inhaland aceleasi doze ca si mamele lor. Astmul bronsic are o incidenta net mai mare la copiii din familiile fumatorilor.

Efectele fumatului pasiv si a celui inconstient sunt, si ele, ignorate. Date clare atesta faptul ca 17% dintre cancerele pulmonare apar la fumatorii pasivi iar incidenta bolilor cardiovasculare este cu 30% mai mare la nefumatorii care lucreaza alaturi de fumatori. In blocurile de locuinte peste 80% dintre locuintele nefumatorilor sunt contaminate cu produsele rezultate din fumul de tigara provenit din locuintele fumatorilor. Fumatorii isi imbolnavesc propria familie. Protejarea membrilor de familie nefumatori prin fumatul inafara locuintei (pe balcon) este o iluzie: intreaga locuinta a fumatorilor este impregnata cu particule de tutun din care substantele toxice sunt eliberate constant afectand pe toti membrii familiei (fumatul inconstient sau asa numit „fumat la mana a treia”).

Studiile stiintifice arata clar ca singura modalitate de a reduce efectele dezastroase ale fumatului (atat pentru fumatori cat si  pentru nefumatori) este ca fumatorii sa fumeze in aer liber, departe de orice spatiu inchis.
Simpla constientizare a acestor date, atestate stiintific, ar trebui sa determine pe orice parlamentar onest sa militeze NU pentru relaxarea Legii antifumat ci pentru inasprirea acesteia. Daca aceste argumente nu sunt suficiente atunci reamintim urmatoarele:

-Legea antifumat a fost adoptata cu cu o majoritate zdrobitoare (81%);
-In Ianuarie 2015 Curtea Constitutionala a respins categoric (unanimitate) tentativa a 33 de senatori de a bloca aceasta Lege pe motiv de „neconstitutionalitate”. Curtea Constitutionala a demonstrat clar ca nu exista dreptul constitutional de a fuma; in consecinta nu se poate vorbi de incalcarea unui drept.

Mai mult, Constitutia prevede clar ca dreptul de a „dispune de propria persoana” se poate exercita atata timp cat aceasta nu afecteaza pe cei din jur.

Ori fumatul este singurul drog care ii afecteaza si pe cei care nu il consuma in mod direct. In consecinta a persista in ideea de a crea facilitati minoritatii fumatoare in detrimentul majoritatii nefumatoare este echivalent cu a ignora cu buna stiinta deja exprimata opinie a Curtii Constitutionale.

-In cele 9 luni de la intrarea in vigoare a acestei Legi a aparut foarte clar faptul ca romanii, un popor latin (recunoscut pentru incercarile de a nu accepta intotdeauna  termene,date,ore) a aderat, a sustinut si a respectat cu brio aceasta Lege.

-Mai mult, sondajele arata faptul ca politicile nationale anti-fumat care au ca scop reducerea consumului de tutun in Romania sunt aprobate de majoritatea populatiei (85%) nu numai de majoritatea nefumatoare (91%) dar si de 73% din minoritatea fumatoare. In plus, un studiu (Omnibus) efectuat in lunile Octombrie-Noiembrie 2016 a concluzionat ca 80% dintre cetatenii Romaniei aproba aceasta Lege. Insasi 63% dintre fumatori o aproba (!);
-Studiul Mercury Research (octombrie 2016) intitulat –  „Perceptia publicului larg cu privire la politicile de control ale consumului de tutun”   semnaleaza faptul ca aceasta lege a fost privita si primita extrem de pozitiv de populatie: aproape trei sferturi din populatia Romaniei ar sustine o initiativa pentru interzicerea promovarii produselor din tutun in magazine si localuri, iar acelasi procent este de acord cu uniformizarea pachetelor de tigari astfel incat acestea sa fie neutre si neatractive.

-Mediatizata apocalipsa economica anuntata de adversarii Legii antifumat odata cu adoptarea ei nu s-a produs. Dimpotriva!. Incasarile din baruri, restaurante nu numai ca NU s-au redus dar au si crescut (date raportate de ANAF) si nu a aparut nici un faliment imputabil Legii antifumat;

-Mai importante ni se par efectele implementarii Legii asupra starii de sanatate a populatiei Romaniei. Asa cum s-a intamplat in toate tarile care au implementat astfel de legi, impactul pozitiv a aparut practic imediat.

Institutul National de Statistica a inregistrat o reducere cu aproape 1300 de cazuri a numarului de infarcte miocardice in primele 5 luni de la implementarea Legii – comparativ cu perioada similara din 2015. Si mai spectaculoase apar efectele asupra bolilor respiratorii: o reducere cu 31% (!!!) a numarului de copii externati din spitalele din Romania cu diagnosticul de astm bronsic si o  reducere cu peste 5% a acutizarii bolilor respiratorii cronice.

Impotriva tuturor acestor evidente, in totala contradictie cu realitatea, relaxarea Legii antifumat a devenit insa o adevarata idee obsesiva a unor parlamentari romani. Este pentru a treia oara cand acestia ataca aceasta Lege dupa adoptarea ei in Camera Deputatilor (15 Decembrie 2015). Ce se doreste, de fapt ? Se doreste, in esenta introducerea a doua amendamente:

1. Modificarea definitiei spatiului public inchis. Actuala definitie este: „Spatiu public inchis = spatiu marginit de minim doi pereti si un acoperis”.

Definitia care se doreste a fi introdusa: „Spatiu public inchis = spatiu inconjurat de pereti din toate partile”. Cei care doresc aceasta noua definitie ignora cu buna stiinta faptul ca actuala definitie nu este o inventie a sustinatorilor Legii antifumat ci a Organizatiei Mondiale a Sanatatii si faptul ca ea a fost adoptata de Romania cu mai bine de un deceniu in urma. La aceasta definitie s-a ajuns urmare a rezultatelor studiilor stiintifice care au demonstrat ca in orice alt spatiu public care se afla inafara acestei definitii gradul de expunere la efectele nocive ale fumatului creste exponential atat pentru fumatori cat si pentru nefumatori, chiar daca acestia se afla in vecinatatea acestui spatiu si nu in interiorul lui.

2. Se doreste crearea de spatii pentru fumatori in interiorul spatiilor publice si crearea de cluburi, restaurante, etc pentru fumatori plecandu-se de la „dreptul de a fuma” si de „a dispune de propria persoana”. Altfel spus se ignora decizia Curtii Constitutionale din ianuarie 2016, mentionata mai sus.

In sinteza: avem o Lege antifumat moderna (prin care Romania s-a alaturat celor 23 de tari Europene care au astfel de legi si pe care le aplica la standarde mai inalte decat cele prevazute in Legea romaneasca), o lege prin care se reduc dramatic efectele celui mai important factor de risc pentru sanatatea populatiei, o lege adoptata cu 81% din voturi, aprobata de 80% din populatia tarii (si chiar de 63% dintre fumatori), sustinuta de Curtea Constitutionala, adoptata si respectata de intreaga populatie (nefumatori/fumatori) si care are deja un impact major in ameliorarea starii de sanatate nationala. In fata acestor realitati ideea obsesiva a de a o relaxa (practic de a o anula) apare, fara dubiu, ca fiind, asa cum am afirmat de la bun inceput, un atentat grav la sanatatea publica, o actiune indreptata impotriva propriei natiuni, o actiune prin care se neaga dreptul constitutional la sanatate al intregii populatii atat nefumatori cat si fumatori.

Din fericire experienta ultimilor doi ani a demonstrat seriozitatea si spiritul responsabil al majoritatii parlamentarilor romani care, prin votul lor coplesitor care a dus la adoptarea Legii antifumat in forma ei actuala, au asezat Romania alaturi de natiunile responsabile care au inteles sa protejeze sanatatea propriilor cetateni prin astfel de masuri legislative. Iata de ce avem deplina incredere ca Parlamentul Romaniei va mentine forma actuala a Legii antifumat respingand categoric acest atentat grav la sanatatea publica, aceasta tentativa de a ne intoarce intr-un trecut de care nu putem fi mandri.

       Din partea Societatii Romane de Cardiologie        Din partea Societatii Romane de Pneumologie
            Dr. Gabriel Tatu-Chitoiu                                             Prof. Dr. Florin Mihaltan
                 Presedinte                                                                       Presedinte