ARAS: O persoana seropozitiva aflata sub tratament nu mai transmite virusul

Cu toate ca larg validata stiintific, este o informatie care isi croieste anevoios calea spre publicul larg, si anume ca o persoana seropozitiva aflata sub tratament nu mai transmite virusul.
Asta spun reprezentantii Asociatia Romana Anti-SIDA ( ARAS) intr-un comunicat de presa remis luni.

In documentul citat mai scrie ca medicamentele antiretrovirale sunt astazi atat de eficiente, incat fac virusul nedetectabil in sange si in fluidele sexuale ale persoanelor infectate si ca persoanele seropozitive nu mai transmit, prin urmare, virusul HIV, nici macar in cazul contactelor sexuale neprotejate. O asemenea informatie zdruncina din temelii reprezentarile cu privire la persoanele care traiesc cu HIV/SIDA.

„Este de datoria noastra sa facem cunoscuta aceasta informatie unui cat mai mare numar de oameni. Intrucat ceea ce afecteaza astazi cel mai mult calitatea vietii persoanelor seropozitive nu mai e virusul, ci discriminarile zilnice pe care acestea le indura” , explica Aurelien Beaucamp, presedintele AIDES.

Potrivit comunicatului, „se mentine in continuare un decalaj imens intre progresele terapeutice si perceptia sociala despre HIV. In Franta, 86% dintre persoanele seropozitive diagnosticate si tratate au incarcatura virala nedetectabila. Prin urmare, ele e afla intr-o stare buna de sanatate si nu mai transmit virusul. si totusi, reactiile de respingere a lor in plan afectiv si sexual raman deosebit de numeroase. Potrivit celui mai recent studiu realizat de AIDES — ‘Tu, HIV si hepatitele’, efectuat in martie 2016, 49,1% din cazurile de discriminare raportate se produc in context sexual.”

Aceste discriminari, care tin de registrul intim, sunt resimtite in mod deosebit de violent de catre persoanele seropozitive:

„De teama respingerii, multe persoane se abtin sa mai aiba relatii afective sau sexuale, nu mai indraznesc sa vorbeasca despre boala lor, evita sa-si ia tratamentul in public. Acestea reprezinta genuri de situatii care le fac sa se inchida intr-un fel de autoexcludere, ceea ce este deosebit de daunator pentru calitatea propriei vieti si pentru capacitatea de a avea grija de propria sanatate”, a mai precizat  subliniaza A. Beaucamp.