Alzheimer si Parkinson, boli cu puternic impact asupra calitatii vietii

Nivelul provocarilor pe care sistemul nervos trebuie sa le suporte este intr-o continua crestere.
O demonstreaza cifrele oficiale care arata ca 1 european din 3 are probleme sau sufera de afectiuni neurologice sau psihiatrice, de la insomnie pana la dementa.
Pe de alta parte, milioane de oameni din intreaga lume sunt victime ale tulburarilor cognitive generate fie de traumatisme cranio cerebrale, fie de accidente vasculare cerebrale, fie de anumite afectiuni dezvoltate in timp.

Tulburarile de memorie, vorbire, perceptie spatiala, atentie, calcul si praxie, intr-un cuvant tulburari cognitive, reprezinta consecinte frecvent intalnite dupa o leziune cerebrala dobandita , in particular dupa un accident vascular cerebral (AVC) sau o leziune cerebrala traumatica (TBI), dar si ca efect al bolilor Alzeihmer sau Parkinson si reprezinta o cauza majora de dizabilitate.

Daca ne referim la simptomele cognitive in dementa Alzheimer, acestea se caracterizeaza printr-un debut gradat, declinul cognitiv fiind unul progresiv. In acest context cele mai frecvente sunt tulburarile de memorie care se pot defini prin incapacitatea bolnavului de a memora informatiile noi sau date despre evenimente recente, chiar daca pastreaza bine conservate amintiri dintr-un timp indepartat, chiar din copilarie.

In acelasi registru al bolii Alzheimer, intalnim tulburarile de limbaj, cand pacientii nu-si mai gasesc cuvintele uitandu-le chiar si pe cele simple sau folosesc cuvinte fara sens ceea ce ii face de neinteles in comunicarea cu cei din jurul lor.

Pe de alta parte si Boala Parkinson ( BP) consta intr-o afectare complexa a creierului, implicand atat mecanisme dopaminergice, cat si nondopaminergice.

Pe langa simptomatologia motorie, dominanta si invalidanta in boala Parkinson, de tipul lentorii in initierea si efectuarea miscarilor, saracirea miscarilor, problemele de echilibru, rigiditatea apar si simptome senzitive, de tipul senzatiilor de amorteala, furnicaturi, arsura, caldura, raceala, si durere, acestea fiind prezente la 40-50% dintre pacienti, potrivit unui comunicat al Societatii pentru Studiul Neuroprotectiei si Neuroplasticitatii.

In Boala Parkinson avansata sunt frecvent afectate functiile executive, cum sunt planificarea si capacitatea de a lua decizii, memoria de lucru, limbajul, abilitatile vizuo-spatiale (in special perceptia si interpretarea informatiilor vizuale), timpul de reactie si atentia. Afectarea cognitiva poate fi prezenta inca din stadiile timpurii ale bolii Parkinson.

Chiar si unii pacientii nou diagnosticati cu Boala Parkinson au fost descoperiti ca avand un declin cognitiv semnificativ. In general, la debut afectarea cognitiva este usoara, putand fi nemanifestaa clinic si din aceasta cauza, subevaluata. Dar BP este o boala progresiva, evolutia presupunand si deteriorarea cognitiva progresiva. Tipurile de afectare cognitiva in BP sunt foarte heterogene.

Legatura intre deficitul cognitiv caracteristic bolii Parjinson si dementa din boala Parkinson nu este deplin cunoscuta, dar exista studii care arata ca anumite subtipuri de deteriorare cognitiva sunt asociate frecvent cu un risc mai mare pentru dezvoltarea dementei. Anual, in intreaga lume, zece oameni din 100.000 sunt diagnosticati cu boala Parkinson, la nivel european fiind 1,2 milioane pacienti, iar in tara noastra sunt inregistrati peste 70.000 de pacienti care sufera de aceasta maladie. In ceea ce priveste boala Alzeihmer, in Romania exista peste 500.000 de pacienti care sufera de asa zisa boala a uitarii.