Alergiile, neplacerile primavarii

Alergia este raspunsul sistemului imunitar al organismului la substante inofensive in mod normal, cum ar fi polenuri, alimente, sau acarienii din praf.

In timp ce la majoritatea oamenilor aceste substante (alergeni) nu prezinta nici o problema, sistemul lor imunitar al persoanelor alergice le identifica drept o „amenintare” si produce astfel un raspuns inadecvat.

La nivel mondial datele sunt alarmante: aprox. 20% din populatie este afectata de rinita alergica, cca. 6% are cel putin o alergie alimentara, iar aproape 20% au dermatite atopice, la un moment dat.

La copiii mici prevalenta este relativ scazuta, dar creste rapid, atingand un maxim la sfarsitul adolescentei si declinand constant odata cu avansarea in varsta. Incidenta dermatitei atopice pana la 7 ani a crescut dramatic in ultimele decenii, 10 pana la 20% dintre copiii cu aceasta boala dezvolta astm.

“O mare varietate de alimente pot provoca reactii alergice, dar 90% dintre raspunsurile alergice la produsele alimentare sunt cauzate de: lapte de vaca, soia, oua, grau, arahide, nuci, peste si crustacee.” explica dr. Adriana Tudose, medic primar alergologie si imunologie clinica din cadrul Centrului Medical ProVita – Diagnostic si tratament.

Alergenele sunt continute si/ sau vehiculate de diversi factori din mediul extern: factori fizici (caldura sau frigul), chimici (substante chimice, medicamente, produse cosmetice, veninuri de animale si insecte, latex etc.) si biologici (bacterii, virusuri, paraziti, toxine microbiene, insecte, polen, fructe, praf, fulgi, par sI scuame de animale, seruri heterologe, vaccinuri etc.)

Simptomele de alergie variaza in complexitate, severitate si manifestare. La alergiile atopice efectul expunerii la un alergen poate fi imediat, iar simptomele usoare sau severe, variind de la prurit ocular, eczeme, rinita, conjunctivita, bronhoconstrictie, varsaturi si diaree, iar in cazuri rare, anafilaxie. Manifestarile bolii atopice variaza considerabil in functie de alergenul implicat, precum si de varsta persoanei alergice. In timpul copilariei, alergiile alimentare (in special la oua si lapte) sunt cele mai comune. Dupa varsta de 3 ani, majoritatea copiilor alergici tolereaza aceste alimente, in timp ce alergia la inhalanti devine predominanta.

Simptomele alergice specifice sunt: eczema, rinita alergica, inflamatia oculara sau conjunctivita, simptomele gastro-intestinale, urticaria, sindrom de alergie orala, astmul si, in cel mai grav caz, reactia anafilactica.

“Stiati ca sindromul de alergie orala poate sa apara la persoane alergice la polen, atunci cand acestea mananca anumite fructe, legume, nuci sau fasole? Simptomul apare din cauza unei reactii incrucisate – polenurile contin proteine cu structura asemanatoare cu cele prezente in acest aliment special. Vestea buna este ca, de obicei, manifestarile se limiteaza la ingestia de fructe si legume nefierte”, detaliaza dr. Adriana Tudose.

Cel mai frecvent afectate organele sunt cele de la nivelul caii de patrundere in organism a alergenului (pielea si mucoasele, aparatul respirator si aparatul digestiv). Simptomele pot fi locale (cutanate, oculare, ORL, pulmonare, digestive) sau sistemice (cefalee, febra, vertij, stare de rau, hipotensiune arteriala, sincopa, stop cardio-respirator), care apar atunci cand alergenele sunt introduse direct in curentul sanguin (prin injectii, perfuzii, transfuzii, muscaturi sau intepaturi de animale etc.).

Pentru a putea tine sub control sau trata alergiile trebuie mai intai sa le identificam! Astfel, testele alergologice au ca scop depistarea alergenului implicat in declansarea unei reactii alergice. Se folosesc in mod uzual trei tipuri de teste: cutanate, serologice si hematologice, fiecare cu anumite avantaje si dezavantaje, iar medicul alergolog va poate recomanda cea mai potrivita metoda.

Evitarea este intotdeauna cel mai bun tratament pentru alergii. Insa, atunci cand acest lucru nu este posibil, exista medicamente ce pot ajuta la controlul simptomelor: decongestionantele nazale si antihistaminicele sunt cele mai frecvente medicamente antialergice, iar corticosteroizii topici sunt eficienti in tratarea inflamatiei nazale.
In cazul reactiilor moderate se recomanda tratament antihistaminic H1, iar pentru terapia reactiile severe se administreaza tratament cortizonic sistemic.

“Imunoterapia alergen specfica este singurul tratament ce schimba istoricul natural al bolii (rinita, conjunctivita, sinuzita, astm), protejand in privinta aparitiei de noi sensibilizari. Imunoterapia presupune acordarea de doze crescatoare treptat de alergen, la care persoana este alergica. Astfel determina sistemul imunitar sa devina mai putin sensibil la substanta, prin provocarea de productie a unui anticorp , ce reduce simptomele de alergie atunci cand pacientul este expus la alergenul respectiv.” adauga dr. Adriana Tudose.

Exista cateva metode simple de prevenire ce pot impiedica aparitia simptomelor alergiilor, diferite in functie de tipul afectiunii.
Astfel, pacientii cu astm sau rinita alergica declansate de acarieni, mucegaiuri sau alti alergeni de interior trebuie sa controleze calitatea climatului din casa: temperatura scazuta, umiditate scazuta (intre 40 si 50 %) si o buna ventilatie.

“Persoanele cu alergii la acarienii din praful de casa si mucegaiuri trebuie sa imbrace complet salteaua de dormit, pernele, plapuma, cuverturile si paturile in huse impermeabile la alergene. In plus, trebuie sa aveti in vedere spalarea saptamanala a intregii lenjerii de pat cu apa la temperatura de 55℃- 60℃, reducerea umiditatii relative (sub 50 %) si aerisirea zilnica a camerei, in functie de climat. Nu uitati de ventilarea optima a bucatariilor/ bailor pentru eliminarea aburilor, utilizarea instalatiei de aer conditionat/ dezumificatoarelor, inlaturarea excesului de apa de pe obiecte sanitare/ din bucatarie, solutionarea scurgerilor/ stagnarilor de apa. Nu in ultimul rand, evitati dormitul in camere neamenajate – casa de tara, conditii hoteliere improprii, evitarea locuirii in subsoluri, incaperi umede etc.”, recomanda dr. Adriana Tudose.

In vederea reducerii expunerii la polenuri se recomanda evitarea activitatilor exterioare, in aer liber, atunci cand concentratia polenurilor este mare (in sezoanele polenice, in special in zilele calduroase si uscate) si realizarea activitatilor in exterior mai ales in zilele umede, innorate sau ploioase. Si, foarte important, precautie la consumul de alimente cu reactie alergenica incrucisata, polen-alimente.