Cercetatorii greci au realizat de curand un studiu prin care au concluzionat ca siesta duce la scaderea presiunii arteriale la persoanele hipertensive.

Site-ul passionsante.be relateaza despre cercetarea oamenilor de stiinta greci, in care spun despre calitatea somnului ca joaca un rol important in riscul de a dezvolta o hipertensiune.

Insomnia, somnul neodihnitor, sindromul de apnee obstructive sau trezirile nocturne, pot influența negativ presiunea arteriala.

Astfel, chiar daca exista probleme de somn nocturn sau nu, siesta poate fi benefica in cazul hipertensiunii diagnosticate si tratate, dar nu si neaparat controlate.

In cadrul acestui studiu s-au realizat teste pe cateva sute de pacienți hipertensivi (barbați si femei).

Au fost luați in considerare mai mulți parametri, printre care situația profesionala, activitatea fizica, fumatul, consumul de alcool, de sare sau cafea, indicele de masa corporala .

Au fost constituite doua grupe, intr-una fiind cuprinsi participanții care faceau o mica siesta de circa 20 de minute dupa masa de pranz si in cealalta cei care nu se odihneau deloc.

Cercetarea a concluzionat ca in grupul celor care faceau siesta, valorile presiunii arteriale au scazut.

Scaderea nu a fost, insa, spectaculoasa, dar semnificativa pentru a putea permite cercetatorilor sa sugereze ca siesta duce la reducerea cu 10% a riscului cardiovascular.

Astfel, oamenii de stiinta recomanda ca persoanele hipertensive sa gaseasca puțin timp dupa-amiaza sa se odihneasca, pentru ca siesta s-a constatat a fi benefica si pentru alte funcții, precum memoria.

Citeste si Sindromul inimii frante exista! Cardiologii au confirmat

Boala “inimii frante” nu mai este un mit. Cercetatorii elvetieni au descoperit ca durerea din dragoste poate duce la un sindrom care afecteaza in mod real sanatatea.

Citeste si Psoriazis, boala “povara”

Psoriazisul poate fi usor de diagnosticat, dar greu de tratat. Afecteaza pielea si stima de sine a pacientului.

Citeste si Problemele coloanei pot provoca impotenta

Aproximativ unul din patru barbati cu varste cuprinse intre 40 si 70 de ani se confrunta cu disfunctii erectile ca urmare a unor afectiuni netratate.