Parteneriatul intre Sistemul public de sanatate ONG-urile pentru pacientii cu HCV

Studiul calitativ “Hepatita C – Perspective asupra ingrijirii de durata” realizat de Fundatia Baylor Romania in Dobrogea releva faptul ca ingrijirile medicale sunt satisfacatoare pentru faza acuta a bolii, dar raspund in mai mica masura nevoilor pacientului cronic afectat cu hepatota C ( HCV) , care are nevoie de ingrijiri medicale si asistenta de lunga durata.

Alaturi de asistenta medicala de care are nevoie, bolnavul necesita indrumare pentru acces la tratament si sprijin pentru a pune in practica recomandarile specialistilor, dar si pentru modificarea stilului de viata.

In sistemul public de sanatate, pacientul depistat cu HCV parcurge un drum anevoios pentru a intra in tratatament.

Pacientul care are o conditie sociala modesta este de multe ori descurajat de birocratia necesara pentru accesul la terapie si renunta sa se mai trateze.

O componenta importanta in drumul spre vindecarea acestei afectiuni o reprezinta consilierea psihologica a bolnavului depistat cu HCV. In sistemul public de sanatate, acest serviciu conex actului medical nu este asigurat.

Una dintre solutiile identificate de studiul realizat de Baylor Romania pentru imbunatatirea modului de ingrijire a bolnavului depistat cu HCV este demararea unor parteneriate intre sistemul medical public si ONG-uri cu activitate in domeniul sanatatii.

“Noi, autoritatile, avem nevoie de serviciile acestei fundatii. Ce face Fundatia Baylor Romania in Dobrogea ar trebui sa se extinda la nivel national. Cat timp voi fi eu la conducerea Casei Nationale de Asigurari de Sanatate voi sustine acest parteneriat si voi face tot posibilul ca el sa functioneze in beneficiul pacientului”, a declarat dr. Vasile Ciurchea, presedintele Casei Nationale de Asigurari de Sanatate.

ONG-urile pot prelua cu succes parte din sarcinile medicilor privind informarea, indrumarea pentru acces la tratament si consilierea psihologica a bolnavului depistat cu HCV.

Astfel, pacientul va reusi sa inteleaga mai bine mesajele transmise de medicul specialist si sa aplice schema de tratament mai corect.

Un pacient informat are sanse de vindecare mai mari.

“Infectiile cu virusurile hepatitice B si C sunt recunoscute de autoritati ca probleme de sanatate publica. Felicit Fundatia Baylor Romania pentru activitate si ma bucur ca nu numai la Institutul National de Boli Infectioase Matei Bals se face testare si consiliere. Daca nu intervenim cum trebuie, putem asista in 2030 la o dublare sau triplare a cazurilor de hepatita. Sustin continuarea programelor de preventie si screening si mi-as dori ca in 10 ani sa putem scoate din circulatie virusul hepatitic C de pe teritoriul Romaniei.”, a declarat prof.univ.dr. Adrian Streinu Cercel, managerul Institutului National Matei Bals.

Scopul studiului “Hepatita C – Perspective asupra ingrijirii de durata”, realizat de Fundatia Baylor Romania in Dobrogea este evaluarea actualei structuri de ingrijire medicala disponibila pentru pacientii afectati de HCV si identificarea problemelor cu care se confrunta atat ei, cat si medicii.

“Nu numai pacientii au nevoie de indrumare, ci si medicii. Sunt multe cazuri de cancer hepatic abordate strict oncologic. Medicii trebuie sa aiba ghiduri pe practica si mai presus de orice trebuie sa existe o strategie nationala pentru Hepatita C. Statul poate finanta centre judetene sau regionale de tip fundatii non profit care sa se inspire din experienta Baylor”, a declarat prof.univ.dr. Narcis Copca, managerul Spitalului “Sf. Maria” Bucuresti.

Studiul “Hepatita C – Perspective asupra ingrijirii de durata” face parte din Programul de testare si consiliere pe care Baylor Romania il desfasoara din anul 2007. Fondurile alocate pentru continuarea programului Baylor pana in 2018 sunt de 1,5 milioane USD si vor fi investite in regiunea Dobrogea, pentru ingrijirea pacientilor cu boala cronica.

La studiu au participat pacienti cu HCV asistati de Fundatia Baylor Romania, medici specialisti, psihologi si experti in politici de sanatate publica.

Studiul s-a axat in principal pe analizarea conditiilor psiho-sociale ale pacientilor, determinanti majori in aderenta la tratament, precum si a recomandarilor de modificare comportamentala, esentiala pentru obtinerea unor rezultate medicale bune.