Sindrom Dispeptic, cauze si tratament

Daca va confruntati cu probleme de genul senzatiei de disconfort abdominal, cu dureri abdominale, balonari dupa mese, senzatie de satietate precoce, senzatie de “prea plin” dupa mese, greturi,scaderea apetitului, pirozis (arsuri pe gat), regurgitatii si chiar varsaturi, este foarte probabil sa suferiti de sindrom dispeptic.

Cine poate fi afectat?

Se apreciaza ca 30% din populatia generala are un sindrom dispeptic cel putin o data pe an.

Aproximativ 75% dintre pacientii care se prezinta la medic pentru afectiuni digestive sufera de sindrom dispeptic.

In cazul in care prezenti una sau mai multe dintre criteriile enumerate mai sus este bine sa mergi la medic pentru stabilirea diagnosticului si pentru prescrierea unui tratament. 

Sindromul dispeptic este definit in termeni medicali ca o serie de simptome care apar in clipa in care golirea gastrica este lenesa, incetinita, din pricina unor boli digestive dar si a altor afectiuni. 

Practic, sindromul dispeptic se manifesta prin semne si simptome digestive precum sunt: greata, disconfort abdominal, hiperaciditate, senzatia de arsura, balonare, regurgitari care apar in cadrul unor tulburari sau boli gastrointestinale. De asemenea, regimul alimentar joaca un rol cheie in dezvoltarea acestor simptome. Daca nu este tratata si mai ales diagnosticat la timp sindromul dispeptic se poate agrava si duce la pierderea poftei de mancare. De regula, simptomele isi fac simtita prezenta dimineata, dupa masa de pranz si noaptea.

Datele statistice arata ca dispepsia afecteaza atat femeile cat si barbatii. Se estimeaza ca peste 30% din populatie va avea un episod de dispepsie pe durata vietii. 

In literatura de specialitate exista 3 tipuri mari de sindrom dispeptic:

• sindrom dispeptic esofagian,
• sindrom dispeptic gastric sau ulceros,
• sindrom dispeptic biliar,

Ce este dispepsia:

Dispepsia este o tulburare digestiva frecventa care are multe cauze. Acestea includ boli intestinale, dieta inadecvata sau tulburari ale mecanismului delicat care regleaza activitatea musculara a stomacului si intestinului subtire. La ora actuala medicii considera ca orice dereglare a functiei normale a sistemului nervos sau a activitatii musculare a tractului digestiv poate determina dispepsie. Sarcina si diabetul zaharat avansat pot de asemenea sa fie insotite de dispepsie.

Cauze ale sindromului dispeptic

Cauzele sunt multiple, insa in mare se include in abdominale si extraabdominale.

1. Cauze abdominale:

-ulcerul gastroduodenal;
-boala de reflux gastro-esofagian;
-gastrita cronica;
-cancerul gastric;
-colonul iritabil;
-parazitoze intestinale (giardioza,oxiuroza etc)

2.Cauze extra abdominale:

-diabetul zaharat;
-hipertiroidia;
-insuficienta renala.

3. Consumul de alcool

4. Consumul de medicamente:

-antiinflamatoare nesteroidiene folosite pentru combaterea febrei, durerii si inflamatiei;
-digitalicele care sunt folosite in tratamentul afectiunilor cardiace;
-corticoizii;
-antibioticele,mai ales daca nu iti sunt prescrise de medic si le iei in mod frecvent;

Semne si simptome in sindromul dispeptic

In functie de simptomatologie, sindroamele dispeptice se impart in patru tipuri si anume: dispepsia de tip ulceros, de tip diskinetic (sau asa numitul “stomac lenes”), de reflux si de tip nespecific.

1.   Dispepsia de tip ulceros se manifesta cu dureri in partea superioara a abdomenului (epigastric),arsuri in gat (pirozis) si alte simptome de tip ulceros (greturi,varsaturi etc)

2.   Dispepsia de tip dikietic prezinta disconfort epigastric,satietate precoce, lipsa poftei de mancare, greturi si chiar varsaturi.

3.   Dispepsia de tip reflux consta in durere la retrosternala (in spatele sternului),pirozis, regurgitatii acide (datorate refluxului continutului stomacului care este acid) si dificultati la inghitire.

4.   Dispepsia nespecifica, gazoasa sau aerofagia se manifesta cu balonare abdominala, eructatii (datorate aerofagiei-aer in stomac).

Pe baza anamnezei si a simptomelor pe care le prezentati, in continuare, medicul iti va prescrie niste investigatii. Acestea sunt investigatii paraclinice:

–    Tinand cont de faptul ca sindromul dispeptic apare mai frecvent datorita ulcerului, a refluxului gastro-esofagian sau a unui cancer gastric, medicul va trebui sa recomande un set de analize menite sa infirme sau sa confirme aceste boli. In acest scop vi se vor prescrie o serie de investigatii radiologice, ecografice, endoscopice, examenul materiilor fecale pentru determinarea unor eventuali paraziti intestinali.

Metode de tratament in sindromul dispeptic

Diagnosticul de sindrom dispeptic fiind confirmat pe baza anamnezei, simptomelor si a investigatiilor paraclinice, medicul va va stabili tratamentul adecvat.

1.    Tratament consta in masuri igieno-dietetice si farmacologic.

2.    Tratamentul dispepsiei de tip ulceros:

– Trebuie sa respectati un regim alimentar care consta in evitarea condimentelor, a alcoolului, cafelei, citricelor, rosiilor, bauturilor carbogazoase, inghetatei, grasimilor si alimentelor greu digerabile (de exemplu fibrele alimentare).

–  Tratamentul medicamentos se poate face cu medicamente antisecretorii.

3.    Tratamentul dispepsiei de tip diskinetic

–    Daca ai sindrom dispeptic de tip diskinetic, regimul alimentar consta in evitarea alimentelor greu digerabile, asa cum ar fi grasimile, rantasurile, fibrele alimentare si alimentele prajite.

–    Daca simptomele nu se amelioreaza cu ajutorul regimului alimentar, vei urma un tratament medicamentos care ajuta la evacuarea continutului stomacului mai repede (stimuleaza peristaltica gastrica).

4.    Tratamentul dispepsiei de reflux.

–  In acest caz vei evita alimente care stimuleaza secretia gastrica (cele enumerate la dispepsia ulceroasa), evitarea fumatului, a meselor bogate si evitarea intinderii in pat dupa mese cel putin 30 de minute. Tratamentul medicamentos este acelasi ca si in dispepsia de tip ulceros.

5. Tratamentul dispepsiei nespecifice.

– In cazul in care te incadrezi in acest tip de dispepsie va trebui sa tii un regim alimentar in care sa eviti fasolea, varza, inghetata si bauturile carbogazoase.

Tratamentul medicamentos are ca scop ameliorarea aerofagiei (balonarii) dupa mese, constand in administrarea de carbune medicinal.