Medicii: Virozele nu se trateaza cu antibiotice

Prescrierea eronata in cazul infectiei cu SARS-CoV-2 si automedicatia influentata de fake news se numara printre cauzele cresterii consumului de antibiotice.

Romania se afla in topul tarilor privind consumul ridicat de antibiotice si implicit rezistenta la antimicrobiene, iar trendul nu este unul optimist, ci din contra.

Pe parcursul ultimului deceniu, inclusiv in ultimul an, s-a inregistrat o crestere semnificativa a consumului de antibiotice cu spectru larg, cu un risc mai mare de rezistenta bacteriana.

Astfel, tara noastra, alaturi de tari precum Bulgaria si Grecia, se situeaza in top 3 atat in privinta consumului de antibiotice cu spectru larg, cat si al rezistentei la antimicrobiene (AMR).

Desi virozele nu se trateaza cu antibiotice, in Romania, in anul 2020, consumul de macrolide (o clasa de antibiotice) a crescut cu 44% in contextul infectiei cu SARS-CoV-2. Dintre acestea, consumul azitromicinei, in special, a inregistrat o crestere de 193% fata de 2019.

“Ceea ce s-a intamplat la noi anul trecut, cand cel putin in prima parte a pandemiei, antibioticele erau invocate ca si tratamente in infectia cu SARS-CoV-2, probabil ca a creat un anumit pattern care a continuat si s-a amplificat in anul 2021. Asta vizavi de tratamentul cu macrolide al acestui tip de infectie virala, lucru care s-a dovedit neadevar si, din pacate, si periculos”, a mentionat declarat prof. Dr. Alexandru Rafila, presedintele Societatii Romane de Microbiologie, in cadrul conferintei Antibioticele intre acces si exces: utilizam responsabil – oprim rezistenta

“Vorbind de evolutia consumului de macrolide, la noi se folosesc eritromicina, spiramicina, azitromicina, claritromicina, iar virozele nu se trateaza cu antiobiotice. Ce s-a intamplat la noi in 2020? Iata, aproape o triplare a consumului de azitromicina, care ajunge la valorile consumului intregii clase de macrolide din anul 2019. Brusc, de la o pozitie aflata undeva pe la jumatatea clasamentului in UE, sarim pe locul 3, exact din cauza acestui consum ridicat de azitromicina”, a precizat si Prof. Dr. Gabriel Popescu de la Institutul National de Boli Infectioase „Prof. Dr. Matei Bals”.

Pentru anul 2020, au fost colectate datele de la 16 laboratoare care fac parte din sistemul de supraveghere de tip sentinela din Romania, prin care se poate caracteriza profilul de rezistenta la principalele opt specii bacteriene care determina infectiile invazive.

Astfel, specialistii din cadrul Institutului National de Sanatate Publica (INSP) au constatat ca, nivelul de rezistenta este si ramane unul ridicat pentru aproape toate speciile bacteriene la antibioticele analizate.

“Suntem pe locul 2 in UE in topul rezistentei extinse la antibiotice cand vine vorba de bacterii precum: Pneumonia aeruginosa, Staphylococcus aureus, Klebsiella pneumoniae. Pe locul 3 in UE ne situam in privinta rezistentei la antibiotice in cazul bacteriei Acinetobacter spp, iar si pe locul 5 la Enterococcus faecium”, a mentionat si Dr. Roxana Serban de la INSP.

Fenomenul consumului de antibiotice ‘cu pumnul’ chiar si la o banala infectie respiratorie sau o afectiune dentara, este raspandit in Romania pe de-o parte din cauza prescrierii eronate din partea medicilor prescriptori, iar de cealalta parte, intr-un procent semnificativ, din cauza automedicatiei realizate pe considerente nefundamentate stiintific, mituri si fake-news. Sunt extrem de des intalnite situatiile cand pacientii vin, mai ales in cabinetele medicilor de familie, si cer chiar ei antibiotice pentru ca ‘asta stiu ca trebuie’.

“Pentru ca antibioticele sunt considerate panaceu universal, medicii care nu le prescriu, nu mai sunt considerati medici adevarati. Noi, avand un tip special de comunicare cu pacientii, suntem pusi in doua situatii, in acest ultim an si jumatate. Una in care pacientii primesc, de exemplu in cazul Covid, un antibiotic sau medicatie de la camerele de garda sau de la serviciile de ambulanta. Atunci, intreaba: Doamna doctor, ce sa fac, sa iau aceste medicamente sau sa nu le iau? Asta este partea buna, cand pacientul are incredere si te suna sa te intrebe, iar tu poti sa intervii si sa faci cumva ajustarea medicatiei. A doua situatie este de genul: Dar sotul meu a primit aceste medicamente, dumneavoastra de ce nu vreti sa mi le dati? Amenintarea este ca se muta pe lista altui medic.”, a declarat si Dr. Sandra Alexiu, Presedinte Asociatia Medicilor de Familie Bucuresti – Ilfov.

Etichete: antibiotice, consumul de antibiotice, viroze antibiotice, sars-cov-2 antibiotice