Stresul este o reactie naturala a corpului, fizica si psihica, la experiente negative si pozitive, deopotriva, si totodata reprezinta modul in care creierul si corpul raspund la solicitari, explica medicul Petronela Nechita, de la Institutul de Psihiatrie Socola din Iasi pentru Agerpres.
Potrivit medicului psihiatru, orice provocare precum performanta la locul de munca sau la scoala, o schimbare semnificativa a vietii sau un eveniment traumatic poate fi stresanta.
“Pe termen scurt, stresul poate fi benefic pentru sanatatea si siguranta noastra, ajutandu-ne sa facem fata situatiilor dificile. Multe persoane spun ca lucreaza mai bine in conditii de stres. Pe termen lung apare, insa, cronicizarea, iar stresul atinge un nivel care determina pierderea controlului, teama si anxietate. Cand devine cronic, stresul poate cauza o multitudine de simptome, afectiuni si dezechilibre la toate nivelurile: fizic, mental si emotional”, a Dr. Petronela Nechita, potrivit sursei citate.
Stresul cronic poate distruge sanatatea: afecteaza in egala masura sistemul nervos central, cardiac, respirator, endocrin, imunitar, digestiv, muscular si reproducator.
“Este extrem de important sa acordam atentie modului in care ne ocupam de factorii de stres minori si majori, astfel incat sa stim cand sa solicitam ajutor”, considera dr. Nechita.
Stresul este generat de presiunea responsabilitatilor zilnice, de evenimentele neplacute din viata noastra, precum decesul cuiva drag, un divort, pierderea locului de munca, sau de afectiunile fizice.
Insa, in prezent, stresul este intretinut si de nesiguranta pe care o experimentam cu totii: imagini sau clipuri video cu dezastre naturale, cazuri de violenta in familie sau atacuri violente, prezentate pe retelele de socializare, si, mai nou, pandemia de COVID-19.
“Iata ce ar trebui sa cunoastem despre stres. In primul rand, indiferent cum se manifesta, stresul ne afecteaza pe toti. Toata lumea experimenteaza stres din cand in cand, iar pentru foarte multi este chiar un stil de viata. Unele persoane pot face fata stresului mai eficient si se pot recupera mai repede decat altele. Stresul poate fi legat de presiunea scolii, a muncii, a familiei sau de responsabilitati cotidiene. Stresul poate fi cauzat de o schimbare brusca negativa, cum ar fi pierderea unui loc de munca, divortul sau boala. Stresul traumatic poate fi experimentat in timpul unui eveniment cum ar fi un accident major, un razboi sau un dezastru natural in care oamenii pot fi in pericol de a fi grav raniti sau ucisi. Persoanele care sufera de stres traumatic pot avea simptome emotionale si fizice temporare foarte dureroase, dar majoritatea se recupereaza in mod natural la scurt timp”, mai afirma dr. Petronela Nechita.
Pe de alta parte, sustine medicul, nu tot stresul este rau.
“Intr-o situatie periculoasa, stresul semnaleaza corpului sa se pregateasca pentru a face fata unei amenintari sau pentru a fugi in siguranta. In aceste situatii, pulsul se accelereaza, respiratia devine mai rapida, muschii sunt incordati, iar creierul foloseste mai mult oxigen; toate functiile vizeaza supravietuirea, ca raspuns la stres. In situatii care nu pun viata in pericol, stresul poate motiva oamenii, cum ar fi acele momente in care trebuie sa dam un test sau un interviu pentru un nou loc de munca”, considera medicul.
Insa, mai avertizeaza medicul, stresul pe termen lung poate dauna sanatatii.
“A face fata impactului stresului cronic poate fi o provocare. Sursa stresului pe termen lung este mai constanta decat stresul acut, organismul nu primeste niciodata un semnal clar pentru a reveni la functionarea normala. Atunci cand ne confruntam cu stresul cronic, aceleasi reactii de salvare a vietii pot perturba sistemul imunitar, digestiv, cardiovascular, de somn si de reproducere. Unele persoane pot prezenta in principal simptome digestive, in timp ce altele pot avea dureri de cap, insomnie, tristete, furie sau iritabilitate. De-a lungul timpului, solicitarea continua si stresul pot contribui la aparitia unor probleme grave de sanatate, cum ar fi bolile de inima, hipertensiunea arteriala, diabetul si alte boli, inclusiv tulburari mentale, cum ar fi depresia sau anxietatea”, atentioneaza dr. Nechita.
Totodata, in opinia ei, exista modalitati de a gestiona stresul.
“Daca se iau masuri practice pentru a gestiona stresul, se poate reduce riscul de efecte negative asupra sanatatii. Recunoasteti semnele raspunsului corpului dumneavoastra la stres, cum ar fi dificultatile de somn, cresterea consumului de alcool si alte substante, furia usoara, senzatia de depresie si energia scazuta. Discutati cu medicul dumneavoastra sau cu un specialist din domeniul sanatatii mintale. Nu asteptati ca medicul de familie sa va intrebe despre stres. Cereti ajutor de la medici pentru a primi ingrijiri medicale adecvate pentru problemele de sanatate existente sau noi. Tratamentele eficiente va pot ajuta daca stresul va afecteaza relatiile sau capacitatea de a lucra. Un alt aspect important este miscarea zilnica. Doar 30 de minute pe zi de mers pe jos va pot ajuta sa va imbunatatiti starea de spirit si sanatatea. Explorati programele de relaxare sau wellness, care pot include meditatie, relaxare musculara sau exercitii de respiratie. Este extrem de important sa stabiliti obiective si prioritati zilnice. Decideti ce trebuie facut acum si ce poate astepta. Invatati sa spuneti ‘nu’ noilor sarcini daca incepeti sa simtiti ca sunteti suprasolicitati. Incercati sa fiti constienti de ceea ce ati realizat la sfarsitul zilei, nu de ceea ce nu ati fost in stare sa faceti. Pastrati legatura cu persoanele care pot oferi sprijin emotional si ajutor practic. Pentru a reduce stresul, cereti ajutor, in afara de medici, si prietenilor, familiei, comunitatii”, este mesajul medicului conform Agerpres.
De asemenea, ea recomanda celor care se simt coplesiti de stres sa ceara ajutor unui profesionist din domeniul sanatatii.
Etichete: stres cronic, stres pe termen lung, probleme de sanatate stres, gestionarea stresului