Incaltamintea – „Cenusareasa” tratamentului conservator al piciorului diabetic

Despre incaltaminte se vorbeste, pe diferite canale stiintifice sau de social media, ca fiind foarte importanta pentru pacientii cu diabet care au dezvoltat o complicatie denumita „picior diabetic”.

Cu toate acestea, atunci cand prin fata iti trec multi pacienti cu picior diabetic, constati faptul ca majoritatea covarsitoare nu poarta o incaltaminte ‘potrivita’ si, mai rau, foarte multi nu au fost descaltati vreodata in cabinetul medical, fapt care, paradoxal, nu pare sa fie o problema pentru pacienti!

Asta, pana nu sesizeaza la un moment dat ca au o rana in talpa care nu se vindeca. De asemenea, invariabil, mai afli la ce alte complicatii aparent mai dificile, mai costisitoare si mai presante trebuie sa faca fata pacientul (cum ar fi retinopatia, afectiunile cardiovasculare, circulatia deficitara a sangelui, etc.). Ce problema mai poate fi si incaltamintea? De ce mai trebuie cheltuiti o groaza de bani cu aceasta? In acelasi timp, in cadrul diferitelor manifestari stiintifice, aflam ca incaltamintea ‘nepotrivita’ poate conduce la complicatii precum ulceratiile in timp ce incaltamintea ‘potrivita’ este descrisa in termeni foarte generali cum ar fi ‘sa fie confortabila’, ‘sa aiba marimea corecta’, etc., fara a se detalia ce inseamna mai exact acest lucruri! Problema se complica atunci cand la intrebarea ‘de unde o cumparam?’ raspunsurile devin evazive.

Pentru a intelege importanta reala a incaltamintei trebuie intelese riscurile de natura mecanica la care este expus piciorul diabetic. In cea mai generala clasificare acestea sunt date de :

-valorile ridicate ale presiunii si
-valorile ridicate ale fortelor de frecare

[the_ad id=”14074″]Acestea se manifesta atat pe suprafata plantara cat si pe cea dorsala a piciorului, atat in situatia in care pacientul merge descult prin casa cat si in situatia in care pacientul merge incaltat in afara casei.

Cel mai mediatizat factor de risc este presiunea pe suprafata plantara deoarece poate fi si cel mai usor de evaluat atat la mersul fara incaltaminte cat si la mersul incaltat. Asta, daca exista dotarea necesara pentru evaluarea presiunilor in timpul mersului la cabinetul la care pacientul merge pentru a obtine un tratament conservativ pentru piciorul diabetic. Dar chiar daca nu exista aceasta dotare inca se pot face lucruri importante precum analiza amprentei plantare vizibila pe brantul incaltamintei si imprimata sub forma unei ‘harti’ in care zonele mai inchise la culoare reprezinta zone cu presiune ridicata. Cel de-al doilea factor de risc este frecarea, parametru pentru care inca nu s-a gasit o metoda de masurare directa, comerciala. Dar este important de stiut faptul ca daca un factor de risc nu poate fi masurat in cabinetul medical nu inseamna ca nu exista si nu produce consecinte! Rezultatele frecarii pot fi vazute spre exemplu prin calozitatile care apar pe suprafata plantara.

In aceste conditii, din punct de vedere mecanic, rolul primar al incaltamintei in cadrul tratamentului, este acela de a asigura conditiile necesare pentru a reduce valorile presiunilor si fortelor de frecare care apar intre picior si incaltaminte.

Ca pacient cu diabet sau ca persoana care aveti grija de un pacient cu diabet, iata si cateva detalii concrete, esentiale pentru ca incaltamintea sa fie utilizata cu succes in cadrul tratamentului, si de care trebuie sa tineti seama atunci cand cumparati o pereche noua:

-sa aiba un brant interior detasabil, de minim 5-8 mm grosime care sa poata fi scos pentru a se putea introduce orteza pentru picior prescrisa,
-sa aiba un sistem de inchidere flexibil si usor de folosit, in special pe baza de barete cu velcro sau siret care sa permita, pe langa manevrarea usoara si reglarea volumului interior,
-sa aiba o captuseala fara cusaturi sau suprapuneri de materiale care sa creeze puncte de presiune pe suprafata dorsala a piciorului – zona cu risc de ulceratii la fel de importanta ca si suprafata plantara,
– sa aiba un material de fete, de preferat din piele naturala, flexibil in zonele cu deformatii [spre exemplu in cazul monturilor sau al degetelor ciocan],
-sa aiba o talpa suficient de ferma astfel incat pietricelele sau denivelarile de pe strada sa nu fie resimtite ca puncte de presiune ridicata pe suprafata plantara a piciorului asigurand in acelasi timp stabilitatea pacientului,
-fiti pregatit ca in cazul unui risc crescut de ulceratie sa purtati incaltamintea si in casa, cunoscut fiind faptul ca exista situatii in care numai mersul din pat catre baie poate genera sau agrava probleme precum cresterea riscului de ulceratie.

Pe langa aceste caracteristici trebuie sa tineti cont si de acele indicatii speciale pe care ar trebui sa le primiti de la specialistul medical care va descalta si va analizeaza atat piciorul cat si incaltamintea cu care ati venit la consultatie. In plus, veti castiga timp pretios deoarece atunci cand aveti incaltamintea potrivita permiteti specialistului sa implementeze mult mai rapid o solutie de reducere a factorilor de risc, fie ea si provizorie.

Daca incaltamintea dumneavoastra actuala nu indeplineste aceste criterii minimale, este necesar sa o schimbati cu una noua care sa tina cont de ele. Si asta in ciuda tuturor celorlalte complicatii pe care le aveti si care deja afecteaza bugetul familiei. Motivul principal este acela ca o ulceratie se vindeca greu, are sanse mari sa reapara la un numar semnificativ de pacienti cu diabet si poate conduce la amputatie!
Din pacate, aceste aspecte simple nu sunt cunoscute sau sunt neglijate! Si atunci se ridica urmatoarea intrebare: cati dintre cei 14.85% pacienti cu neuropatie si istorie a ulceratiilor si 3.60% pacienti cu neuropatie si amputatii din Romania au stiut ce fel de incaltaminte trebuie sa incalte atat inainte cat si dupa aparitia complicatiilor?

Dr. Ing. Petcu Daniel

Referinta
Cosmina I. Bondor et. all “Epidemiology of Diabetic Foot Ulcers and Amputations in Romania: Results of a Cross-Sectional Quality of Life Questionnaire Based Survey, Journal of Diabetes Research Volume 2016, Article ID 5439521, http://dx.doi.org/10.1155/2016/5439521