Un studiu realizat de Centrul pentru Inovatie in Medicina si IMAS a aratat dimensiunea impactului pe care il are cancerul la nivelul populatiei din Romania.
Datele furnizate de studiu arata ca 4,4% dintre romani au primit la un moment dat diagnosticul de cancer, ceea ce corespunde unui numar de aproximativ 720.000 de persoane diagnosticate cu cancer. Impactul direct al cancerului in populatie este constant comparativ cu un alt studiu realizat in 2016, diferentele nefiind semnificative statistic in contextul erorii de esantionare.
Impactul indirect al cancerului in cadrul populatiei Romaniei este, de asemenea, constant: 21,8% dintre respondenti au afirmat ca o ruda apropiata (sot/sotie, fiu/fiica, mama/tata) a fost diagnosticata cu cancer la un moment dat de-a lungul vietii. Procentul corespunde unui numar mediu de aproximativ 3,5 milioane de persoane ale caror rude au primit acest diagnostic.
“Un roman din 4 are o experienta directa sau mediata cu cancerul, ceea ce ne indica un impact major al bolii in cadrul populatiei Romaniei. De aici, nevoia de a face din cancer o prioritate pentru sistemul de sanatate, dar si pentru societate, in ansamblu”, a declarat dr. Marius Geanta, presedintele Centrului pentru Inovatie in Medicina in cadrul unei conferinte.
Mai mult, la intrebarea “care credeti ca ar trebui sa fie prioritatea Romaniei la Presedintia Consiliului Uniunii Europene, in ceea ce priveste domeniul sanatatii?”, 58% dintre romani au indicat prevenirea si tratarea cancerului drept principal subiect care ar trebui promovat de tara noastra, celelalte subiecte fiind prevenirea si tratarea bolilor cardiovasculare (28,5%) si prevenirea si tratarea hepatitei C (7,6%).
Un numar semnificativ de romani (43,7%) considera ca un diagnostic de cancer duce intotdeauna la deces, cu toate ca 57,1% dintre respondenti sunt de acord ca medicamentele moderne pot prelungi viata pacientului cu cancer cu pana la 10 ani, chiar daca este vorba despre forme avansate ale bolii. In acelasi context, a crescut la 77,5% procentul celor care sunt de acord ca exista cancere care se pot vindeca.
Principalele surse de informatii despre cancer raman medicii si personalul medical (69,9%, in crestere comparativ cu anul 2016), mediul online (60,2%, constant) si emisiunile de televiziune (59,5%, in scadere marcata fata de anul 2016).
Atunci cand au fost intrebati care este principala temere legata de cancer, principalele aspecte mentionate de respondenti au fost: rata scazuta de supravietuire a celor care sufera de cancer (27,8%), absenta medicamentelor si a altor materiale (12,8%), teama de boala in sine (10,8%) si cheltuielile mari cu tratamentul (4,3%).
In privinta costurilor noilor tratamente, 44,1% dintre respondenti afirma ca aceste terapii nu sunt deloc accesibile si cu siguranta nu si le-ar permite (acelasi nivel ca si in anul 2016). Intrebati cate medicamente au fost aprobate in Romania in anul 2017, cei mai multi dintre romani au indicat un numar redus, de 1-5 medicamente, in conditiile in care peste 30 de medicamente pentru cancer au fost compensate anul trecut in Romania.
Aliatii principali identificati de romani in lupta impotriva cancerului sunt prietenii si familia (43,9%), noile tehnologii – medicamente, dispozitive sau interventii avansate (28,8%), medicii (17,9%), asociatiile de pacienti (3,3%) si autoritatile (1,5%).
Studiul a indicat si un nivel crescut de informare asupra cancerelor care se pot preveni (81,9%) si asupra cancerelor care se pot detecta in faze incipente (87,1%), ambele procente fiind la acelasi nivel inregistrat in anul 2016.
“Aceste date arata disponibilitatea unei mari proportii a populatiei Romaniei de a lua parte la programe de preventie si de screening pentru cancer. Astfel, una dintre conditiile esentiale pentru succesul unui program de acest tip – disponibilitatea si acceptarea la nivelul societatii – pare a fi indeplinita. Intervine acum rolul autoritatilor de a veni in intampinarea acestei realitati si de a propune programe nationale de preventie si de screening care sa puna in valoare dorintele si asteptarile populatiei”, a mai spus dr. Marius Geanta.
Anca Rusen