Menoragia este o tulburare care apare la mai mult de 20% dintre femei, mai frecvent la adolescente, la femeile cu ciclu menstrual neregulat si la cele care se apropie de menopauza. Despre tot ceea ce inseamna aceasta tulburare ne-a explicat doctorul Andreas Vythoulkas, medic specialist obstetrica-ginecologie, cu supraspecializare in infertilitate.
Anca Rusen
Menoragia este cea mai comuna problema ginecologica si reprezinta o hemoragie puternica si prelungita din timpul ciclului menstrual. O pierdere de sange mai mare de 80 ml, continand cheaguri mari, care dureaza mai mult de sapte zile si este insotita de dureri permanente in abdomenul inferior, poate reprezenta semnalul de alarma care avertizeaza asupra existentei unei probleme de sanatate.
O pierdere atat de consistenta de sange – care va impune schimbarea absorbantelor la intervale scurte de timp, chiar de 2-3 ore – desigur ca va fi resimtita de organism, consecinta imediata fiind anemia. Care, la randul ei, se va manifesta prin stare generala proasta, senzatie acuta de oboseala, ameteli, bufeuri, dureri de cap, efort in respiratie (dispnee), accelerarea batailor inimii (tahicardie) si scaderea valorii tensiunii arteriale (hipotensiune).
Daca o hemoragie abundenta are loc doar o singura data, nu inseamna neaparat ca exista o problema grava. De asemenea, nu este considerata menoragie sangerarea puternica de dupa nastere, pentru ca aceasta are o cauza explicabila: uterul este marit, la fel si suprafata de tesut endometrial.
O serie de investigatii sunt necesare!
Insa, in cazurile in care menoragia se manifesta constant, luna de luna, sunt necesare o serie de investigatii – de laborator si imagistice – care sa determine cauza producerii ei. La adolescente, in primii doi ani de la instalarea menstruatiei, si la femeile aflate in premenopauza, cauza este cel mai adesea de natura hormonala.
In vederea determinarii cauzei, medicul poate solicita analize de sange pentru depistarea anemiei, dereglarilor hormonale sau de natura endocrinologica vizand tiroida si/sau test Babes Papanicolau, pentru depistarea unei posibile inflamatii, infectii, displazii sau cancer. De asemenea, pentru stabilirea diagnosticului se poate efectua o biopsie endometriala care sa ofere informatii cu privire la posibile anomalii celulare de la nivelul uterului, sau o ecografie pelvina pentru evaluarea pelvisului, uterului si ovarelor.
Cauzele menoragiei pot fi diverse, de la cele hormonale sau cele determinate de schimbarea stilului de viata (stres, modificari mari ale greutatii corporale, exercitii fizice in exces, interventii chirurgicale), tratamente cu medicamente anticoagulante, schimbarea pilulelor contraceptive sau un sterilet inadecvat, pana la cauze cu adevarat grave.
Cauzele grave includ:
• fibroame uterine,
• polipi uterini,
• infectii genitale,
• cancer cervical, uterin sau ovarian,
• boala inflamatorie pelvina,
• tulburari de coagulare, hemofilie,
• ciroza hepatica,
• hipertensiune.
In functie de rezultatul investigatiilor si de cauza menoragiei, medicul ginecolog va stabili care este cea mai buna abordare terapeutica, de la schimbarea stilului de viata pana la tratament medicamentos sau interventie chirurgicala (ablatie endometriala, histerectomie).
Articolul este realizat cu sprijinul dr. Andreas Vythoulkas, medic specialist obstetrica-ginecologie, cu supraspecializare in infertilitate.
Dezbatere publica "Rolul si importanta vaccinului", un eveniment organizat pentru parinti si nelamuririle lor vizavi de vaccinarea copiilor.