Gripa care a ucis mai multi oameni decat cele doua Razboaie Mondiale

Data de 11 martie marcheaza implinirea unui secol de la raportarea primului caz de gripa din cadrul pandemiei mondiale de gripa spaniola, care, la sfarsitul Primului Razboi Mondial, a ucis intre 20 si pana la 100 de milioane de oameni, conform diferitelor estimari.

In urma cu 100 de ani virusul gripei spaniole a infectat aproximativ o treime din populatia planetei. Amploarea pandemiei si gravitatea infectiei devin evidente daca ne gandim ca doar in Statele Unite, in luna octombrie a anului 1918, s-au inregistrat 195.000 de decese din cauza gripei.

Aceasta gripa neobisnuit de grava s-a raspandit incredibil de rapid in intreaga lume, profitand de distrugerile si mizeria ramase dupa Primul Razboi Mondial. Gripa spaniola a bagat in carantina Europa si SUA, a coplesit India si a ajuns chiar pana in Australia dar si in unele insule izolate din Pacific. In doar 18 luni, cel putin o treime din populatia planetei a fost infectata. Estimarile numarului de victime variaza intre 20 de milioane, 50 de milioane si pana la 100 de milioane morti. Daca valoarea cea mai mare a estimarilor privind mortalitatea este cea adevarata, atunci gripa spaniola a ucis mai multi oameni decat cele doua Razboaie Mondiale la un loc.

Razboi si molima

Gripa este provocata de cateva virusuri inrudite strans intre ele, insa o tulpina dintre acestea, (tipul A), este legata de epidemiile cu cel mai ridicat numar de victime. Pandemia din 1918 – 1919 a fost provocata de un virus H1N1. Desi a devenit cunoscuta drept „gripa spaniola”, primele cazuri au fost diagnosticate pe teritoriul SUA in ultimul an al Marelui Razboi.

Pana in martie 1918 SUA s-au aflat in razboi cu Germania si Puterile Centrale timp de 11 luni. In acest interval de timp armata americana, relativ mica si nepregatita, s-a transformat intr-o forta militara de nivel mondial si a trimis peste 2 milioane de soldati in Europa.

Forturile militare americane au fost extinse, pe masura ce intreaga natiune americana s-a mobilizat pentru razboi. Unul dintre acestea a fost Fort Riley, din Kansas, unde s-a construit o noua facilitate de antrenament – Camp Funston – cu capacitatea de a pregati 50.000 de recruti. Un soldat din aceasta baza militara s-a prezentat la 4 martie la infirmerie cu febra. In doar cateva ore peste o suta dintre camarazii sai au inceput sa acuze stari febrile. Si mai multi se vor imbolnavi in saptamanile ce au urmat. In luna aprilie, trupele americane au debarcat in Europa si au adus acest virus cu ele. Incepea primul val al pandemiei.

Rapiditate letala

Asa-numita gripa spaniola avea sa-si ucida victimele cu o rapiditate fara precedent. In Statele Unite abunda povestile despre oameni care s-au trezit dimineata bolnavi si au murit in drum spre serviciu. Simptomele erau terifiante: pacientii faceau febra si incepeau sa respire cu greutate. Din cauza unui aport scazut de oxigen, fata bolnavilor capata tente albastrui. Hemoragiile interne umpleau plamanii cu sange iar victimele vomitau cu sange si se inecau cu propriile fluide. Spre deosebire de numeroasele tulpini gripale care s-au manifestat inaintea sa, gripa spaniola nu i-a afectat preponderent pe cei mai slabi indivizi – copiii si batrani – dovedindu-se la fel de letala pentru adultii in putere cu varsta intre 20 si 40 de ani.

Principalul factor care a favorizat raspandirea acestui virus a fost, desigur, razboiul ajuns atunci in ultima sa faza. Epidemiologii nu au cazut inca de acord cu privire la originea exacta a acestei tulpini virale, insa cei mai multi dintre ei sunt de parere ca ar fi fost vorba de o mutatie genetica produsa, probabil in China. Este clar insa ca noua tulpina virala s-a manifestat la nivel global din cauza miscarilor de trupe din diferitele parti ale lumii.

Drama Marelui Razboi, aflat pe sfarsite, a facut sa treaca neobservata mortalitatea neobisnuit de mare adusa de noul virus gripal. In stadiul incipient al pandemiei, natura bolii nu fusese bine inteleasa de medici si victimele erau puse pe seama pneumoniilor. Cenzura stricta practicata in timpul conflagratiei mondiale in tarile implicate a impiedicat publicarea rapoartelor despre noua epidemie de gripa. Singurele informatii publicate inca de la inceputul pandemiei pe acest subiect provin din Spania, tara neutra in Marele Razboi. Din aceasta cauza boala a primit numele de „gripa spaniola”.

Cel de-al doilea val

Baracile si transeele supraaglomerate ale Marelui Razboi au devenit veritabile noduri de transmitere a virusului gripal H1N1. Odata cu repozitionarea trupelor, infectia ajungea si in alte regiuni. Valul contagios ce a pornit din Kansas a parut sa-si piarda din virulenta dupa cateva saptamani, insa a fost doar ceva temporar. Pana in luna septembrie a anului 1918 epidemia era gata sa intre in faza cea mai letala.

Conform expertilor, cele 13 saptamani dintre lunile septembrie si decembrie 1918 au constituit perioada de maxima intensitate a pandemiei, cand au murit cei mai multi oameni. Cel putin 195.000 de americani au murit doar in luna octombrie. Pentru comparatie, numarul total al militarilor americani morti in Primul Razboi Mondial este de 116.000. Din nou, taberele militare supraaglomerate au constituit locurile ideale pentru raspandirea virusului. In luna septembrie, la baza militara Camp Devens din Massachusetts erau deja inregistrate 6.674 de imbolnaviri.

In timp ce criza pandemica se apropia de punctul sau culminant, spitalele, deja aglomerate dupa razboi, nu au mai putut face fata numarului urias de bolnavi de gripa. Pompele funebre si groparii nu mai faceau fata si multe dintre victimele „gripei spaniole”, in special cei mai saraci, ajungeau in gropi comune. Sfarsitul anului 1918 a dus o noua calmare a pandemiei, insa cel de-al treilea si ultimul val de imbolnaviri a inceput in luna ianuarie 1919. Din fericire acest al treilea val nu a mai avut virulenta primelor doua iar mortalitatea a scazut foarte mult. Chiar si asa, cel de-al treilea val a facut numeroase victime. Australia, tara care a introdus rapid o carantina stricta, profitand si de izolarea sa geografica, a reusit sa opreasca primele doua valuri ale pandemiei. Insa la inceputul anului 1919 boala a ajuns si la Antipozi, ucigand cateva mii de australieni.

Din fericire insa, varful pandemic trecuse, iar mortalitatea se afla pe un trend descendent. Au fost cazuri de deces din cauza unor infectii gripale, probabil cu o tulpina diferita, pana in 1920, insa pana in vara lui 1919, o mutatie genetica naturala suferita de virus si masurile de carantina luate de autoritati au dus la incheierea pandemiei. Chiar si asa, efectele economice ale gripei spaniole s-au resimtit si in urmatorii ani, iar multi dintre supravietuitori au ramas cu complicatii medicale pe viata.

Impact de durata

Aceasta pandemie a atins practic fiecare colt al lumii. In Marea Britanie au murit aproximativ 675.000 de oameni. In Japonia s-au inregistrat circa 400.000 de victime. Samoa de Vest, o tara insulara din sudul Pacificului, si-a pierdut o cincime din populatie. Cercetatorii estimeaza ca in India mortalitatea a fost intre 12 si 17 milioane de persoane. La nivel mondial, mortalitatea a fost estimata intre 10% si 20% din numarul total de persoane infectate.

In prezent, intr-o lume mult mai aglomerata si interconectata decat la inceputul secolului trecut, virusurile gripale pot suferi oricand o mutatie care sa le faca letale, iar o pandemie de tipul celei din 1918 – 1919 ar fi devastatoare.

Sursa: Agerpres